Unavailability of cassation in labor disputes where appeal decision is final under statutory value thresholds

Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin acţiunea formulată la 16 octombrie 2017, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Gherla,Organul deliberativ Consiliul Local al Municipiului Gherla, Organul executiv Primarul Municipiului Gherla şi Primăria Municipiului Gherla a solicitat obligarea pârâtelor la plata indemnizaţiei de conducere în procent de 25 % din salariul de încadrare de la data de 12.10.2014 până la data de 01.10.2017, dată la care prin Dispoziţia nr. 1008/05.10. 2017 a fost reîncadrată în funcţia de şef birou cu o indemnizaţie de conducere de 25 % în baza art. 52 lit. b), Cap. V din Legea nr. 334/2002 a Bibliotecilor, la calcularea drepturilor salariale legale restante, fundamentarea bugetului local, aprobarea bugetului local în acest sens şi alocarea sumelor necesare plăţii acestor drepturi legale restante pentru perioada 12.10.2014 - 31.09.2017, cu o actualizare a acestor drepturi prin aplicarea indicelui de inflaţie şi a unei dobânzi legale, precum şi a daunelor moratorii de la data de 12.10.2014 şi până la data plăţii efective a acestor drepturi salariale restante.

De asemenea, a solicitat plata drepturilor salariale legale datorate şi neacordate indexate cu toate creşterile salariale şi majorate cu indicele de inflaţie şi cu o dobânda legală penalizatoare de la data de 12.10.2014 şi până la efectuarea acestei plăţi din cauza încadrării într-o funcţie greşită la data angajării sale şi neacordării indemnizaţiei de conducere în procent de 25% corespunzătoare funcţie de şef birou pe care trebuia să o aibă în calitate de bibliotecar responsabil, conform cu dispoziţia art. 52 lit. b), Cap. V din Legea nr. 334/2002 a Bibliotecilor.

Prin sentinţa civilă nr. 2113 din 28 iunie 2018 pronunţată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. x/2017, a fost respinsă acţiunea formulată, precizată şi completată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA MUNICIPIUL GHERLA, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI GHERLA, PRIMARUL MUNICIPIULUI GHERLA şi PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GHERLA, ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 5/A/HI din 27 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Cluj (dosar nr. x/2017) a fost admis apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 2113 din 28 iunie 2018 a Tribunalului Cluj, care a fost anulată, fiind reţinută cauza spre judecare de către Curtea de Apel Cluj.

Judecând cauza după anularea în tot a sentinţei civile nr. 2113 din 28 iunie 2018 a Tribunalului Cluj, Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, prin decizia civilă nr. 229/A/2019 din 12 februarie 2019, a admis excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a Primăriei municipiului Gherla şi, în consecinţă, a respins acţiunea reclamantei A. în contradictoriu cu această pârâtă; a admis acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul Gherla, Consiliul Local al Municipiului Gherla şiPrimarul Municipiului Gherla; a obligat pârâţii să plătească reclamantei pentru perioada 12.10.2014-31.09.2017, diferenţele dintre drepturile salariale corespunzătoare funcţiei de bibliotecar - responsabil de activitate în cadrul Bibliotecii Municipale Gherla, asimilate funcţiei de şef birou, şi drepturile salariale efectiv primite, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală, de la data scadenţei până la data plăţii efective.

Reclamanta A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 229/A/2019 din 12 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, invocând motivul de nelegalitate reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta solicită casarea deciziei recurate, deoarece nu a primit şi dobânda legală penalizatoare pe care a solicitat-o prin cererea de chemare în judecată în baza art. 1535 C. civ., pentru perioada 12.10.2014 - 31.09.2017 perioadă în care nu a primit indemnizaţia de conducere în procent de 25% aferentă funcţiei de responsabil activitate-şef birou.

Or, prin decizia nr. 21/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit faptul că, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1079 alin. (2) pct. 3 din C. civ. de la 1864 şi art. 1.523 alin. (2) lit. d) din C. civ. raportat la art. 166 alin. (1) şi (4) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (art. 161 alin. (1) şi (4) din Codul muncii în forma anterioară republicării) şi art. 1088 din C. civ. de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000, aprobată prin Legea nr. 356/2002, cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1535 din C. civ., dobânzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu întârziere a obligaţiilor de plata pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii acţiunii.

Intimaţii-pârâţi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Gherla, Organul deliberativ Consiliul Local al Municipiului Gherla, Organul executiv Primarul Municipiului Gherla şi Primăria Municipiului Gherla au formulat întâmpinare prin care au solicitat instanţei să ia act de stingerea litigiului între părţi având în vedere că reclamanta a formulat cerere de renunţare la recurs la Curtea de Apel Cluj.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 19 mai 2021 s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului către părţi, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., niciuna dintre acestea neînţelegând să îşi exercite acest drept.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., inadmisibilitatea prezentei căi extraordinare de atac, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, urmează a respinge recursul, ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Se constată că, în speţă, hotărârea atacată, respectiv decizia civilă nr. 229/A/2019 din 12 februarie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a fost pronunţată în cadrul judecăţii în apel, fiind definitivă de la pronunţarea sa, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. XVIII din Legea nr. 2/2013: " (1) Dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr- 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016, termenul fiind prorogat până la 1 ianuarie 2019 prin O.U.G. nr. 95/2016.

(2) In procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 (prorogat la 31 decembrie 2018), nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv."

Textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunţată hotărârea instanţei de apel.

Aceeaşi reglementare este menţinută în prezent, în textul alin. (2) al art. 483 din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin pct. 49, art. I din Legea nr. 310 din 17 decembrie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

De altfel, prin Legea nr. 76/2012 (art. 73 pct. 18) s-a modificat art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011 în sensul că hotărârile instanţei de fond sunt supuse numai apelului.

Aşa fiind, în litigiile privind conflictele de muncă şi asigurările sociale, pentru acţiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai a apelului.

În cauză, prin acţiunea promovată, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Gherla,Organul deliberativ Consiliul Local al Municipiului Gherla, Organul executiv Primarul Municipiului Gherla şi Primăria Municipiului Gherla a solicitat instanţei obligarea pârâtelor la plata indemnizaţiei de conducere în procent de 25 % din salariul de încadrare de la data de 12.10.2014 până la data de 01.10.2017, dată la care prin Dispoziţia nr. 1008/05.10. 2017 a fost reîncadrată în funcţia de şef birou cu o indemnizaţie de conducere de 25 % în baza art. 52 lit. b), Cap. V din Legea nr. 334/2002 a Bibliotecilor, la calcularea drepturilor salariale legale restante, fundamentarea bugetului local, aprobarea bugetului local în acest sens şi alocarea sumelor necesare plăţii acestor drepturi legale restante pentru perioada 12.10.2014 - 31.09.2017, cu o actualizare a acestor drepturi prin aplicarea indicelui de inflaţie şi a unei dobânzi legale, precum şi a daunelor moratorii de la data de 12.10.2014 şi până la data plăţii efective a acestor drepturi salariale restante.

Raportând datele speţei la dispoziţiile legale evocate, se constată că obiectul acţiunii se încadrează în una dintre ipotezele reglementate de art. XVIII alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 2/2013, întrucât vizează un conflict de muncă.

Cum textul de lege anterior evocat exclude dreptul la recurs în conflictele de muncă, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Se reţine că, unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în noul C. proc. civ., în art. 457.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Este ştiut că recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

Prin urmare, decizia ce formează obiectul prezentei căi extraordinare de atac are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, întrucât hotărârea recurată nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 C. proc. civ.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 229/A/2019 din 12 februarie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 septembrie 2021.