Public procurement litigation appeal route: mandatory recourse to specialized administrative section instead of civil appeal under Law 101/2016

Şedinţa publică din data de 27 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia a II-a civilă la 4 iunie 2019 sub dosar nr. x/2019, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., a solicitat anularea documentului constatator privind neîndeplinirea obligaţiilor contractuale nr. x/9.04.2019, dar şi raportul de neconformitate a produselor furnizate cu numărul de înregistrare 7111/9.04.2019 şi documentul constatator nr. x/13.05.2019, ca fiind emise în mod abuziv şi cu consecinţe păgubitoare în ceea ce priveşte desfăşurarea contractului încheiat între părţi, precum şi obligarea pârâtei la preluarea şi recepţionarea efectivă a mărfurilor contractate şi livrate de reclamantă, la plata dobânzilor legale aferente preţului mărfurilor livrate, 589.050 RON, calculate de la data de 9 mai 2019 până la efectuarea plăţii efective, cu cheltuieli de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 53 şi urm. din Legea 101/2016.

Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, prin sentinţa nr. 132/2020 din 10 noiembrie 2020 admite cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A., având ca obiect acţiune în anulare - Legea nr. 101/2016.

Anulează documentul constatator privind neîndeplinirea obligaţiilor contractuale nr. x/09.04.2019, raportul de neconformitate a produselor furnizate nr. 7111/09.04.2019 şi documentul constatator nr. x din 13 mai 2019, acte emise de către pârâtă.

Obligă pârâta la preluarea si recepţionarea efectivă a mărfurilor contractate si livrate.

Obligă pârâta la plata de daune în cuantum de 589.050 RON, calculate de la data de 9 mai 2019 şi până la efectuarea plătii efective.

Obligă pârâta să plătească suma de 11580,50 RON în favoarea reclamantei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A..

Prin decizia nr. 245/2021 din 8 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a fost admis apelul declarat de pârâta SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. împotriva sentinţei nr. 132/2020 din 10 noiembrie 2020 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, pe care a schimbat-o, în sensul că respinge cererea.

Împotriva acestei decizii, reclamanta A. S.R.L. a declarat recurs, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. are în vedere neregularităţi procedurale, precum şi nerespectarea unor principii fundamentale care guvernează desfăşurarea procesului civil, în speţă principiul dreptului la apărare şi la un proces echitabil, context în care se critică soluţia instanţei de apel cu privire la omisiunea acesteia de a analiza toate argumentele şi înscrisurile administrate în cauză.

În opinia recurentei, omisiunea analizării tuturor probelor propuse are semnificaţia încălcării dreptului la apărare al recurentei şi echivalează cu lipsirea părţii de posibilitatea garantată de lege de a propune probe în dovedirea pretenţiilor ori în apărare, dar şi a încălcării dreptului la un proces echitabil, analizată din perspectiva art. 6 par. 1 din CEDO.

Or, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 par. 1 din CEDO nu poate fi considerat efectiv decât dacă cererile părţilor sunt "într-adevăr ascultate", adică argumentele şi cererile lor sunt analizate, în mod real, de către instanţa sesizată.

Procedând în acest mod, instanţa de apel a ignorat prevederile legale menţionate, aşa încât decizia civilă atacată este lovită de nulitate în condiţiile stabilite de art. 175 alin. (1) C. proc. civ., aceasta producând recurentei o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin casarea hotărârii şi trimiterea cauzei în rejudecare la instanţa de apel.

Aşadar, dacă instanţa de apel ar fi analizat toate înscrisurile depuse în probaţiune, cu referire la contractele încheiate între părţi, anterioare si ulterioare contractului obiect al litigiului ar fi observat care au fost uzanţele dintre părţi, care a fost interpretarea dată anterior de către părţi şi aceasta ar fi aplicat atunci corect dispoziţiile art. 1268 C. civ.

Aşadar, omisiunea analizării tuturor probelor propuse şi încuviinţate şi a argumentelor recurentei are semnificaţia încălcării dreptului la apărare al acesteia si la un proces echitabil ceea ce echivalează şi cu o nesoluţionare a fondului cauzei.

Or, instanţa care judecă litigiul în apel realizează o veritabilă cercetare judecătorească asupra fondului litigiului, analizând potrivit art. 476 alin. (1) C. proc. civ., motivele, mijloacele de apărare şi dovezile invocate în primă instanţă sau arătate în cadrul apelului sau prin întâmpinare.

În ceea ce priveşte critica întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta susţine că hotărârea instanţei de apel nu este motivată, deoarece înlăturarea unor probe administrate trebuie motivată, astfel încât partea în favoarea căreia a fost administrată să cunoască temeiul şi să poată combate soluţia.

Astfel, în lipsa unei motivări efective a nevalorificării probelor administrate, instanţele de recurs nu pot aprecia decât că motivarea instanţei ierarhic inferioare este insuficientă, inaptă să contureze pe de-a-ntregul situaţia de fapt, aspect ce se circumscrie nemotivării hotărârii şi care impune casarea hotărârii şi trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului.

Aşadar, înlăturarea unor probe administrate trebuie motivată în aşa fel încât partea în favoarea căreia a fost administrată să cunoască motivul pentru care a fost înlăturată şi astfel să poată combate, în cunoştinţă de cauză, soluţia.

In lipsa unei motivări efective, apărările recurentei în calea de atac a apelului înseamnă că au fost ignorate, iar motivarea este una insuficientă inaptă să reflecte în întregime situaţia de fapt, echivalând cu o nedezlegare a fondului cauzei.

Or, câtă vreme prin aceste apărări şi probe, recurenta combătea chiar susţinerile din cererea de apel, instanţa de apel avea obligaţia de a le analiza pentru a stabili temeinicia hotărârii primei instanţe raportat la criticile formulate în apel, iar numai o analiză a poziţiei procesuale a ambelor părţi si a probelor administrate, precum şi o motivare explicită a înlăturării probelor administrate are semnificaţia unei judecăţi care să corespundă noţiunii de proces echitabil.

În argumentarea motivului de recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta susţine că instanţa de apel a aplicat şi a interpreta greşit dispoziţiile art. 1268 C. civ., referitoare la regulile de interpretare a contractelor; art. 1270 C. civ. referitoare la forţa obligatorie a contractului; privitoare la buna-credinţă în derularea contractului.

Tot în acelaşi context, recurenta susţine că instanţa de apel nu a manifestat deloc rol activ pentru aflarea adevărului, în acord cu dispoziţiile art. 22 din C. proc. civ., aspect care conduce la o nesoluţionare a fondului cauzei, care atrage casarea cu trimitere spre rejudecare.

Pentru aceste considerente, recurenta se consideră îndreptăţită să solicite admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris şi depus la dosar, cu cheltuieli de judecată.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, Înalta Curte reţine că recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. este fondat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:

Motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale.

Potrivit dispoziţiilor art. 489 alin. (3) C. proc. civ., "dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în şedinţă publică".

La termenul de judecată din 27 ianuarie 2022, Înalta Curte a reţinut, din oficiu, un motiv de ordine publică privind greşita şi nelegala compunere a completului de judecată care a pronunţat decizia atacată.

Subsumat acestui motiv de casare, Înalta Curte a reţinut nelegalitatea deciziei atacate din perspectiva modului de soluţionare ce viza calea de atac exercitată de recurenta-reclamantă A. S.R.L., în raport cu dispoziţiile art. 53 alin. (1) şi art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în vigoare la data litigiului.

Art. 53 - (1) "Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind anularea sau nulitatea contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul, prin completuri specializate în achiziţii publice".

Art. 55- (3) "Hotărârea pronunţată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (1) poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care judecă în complet specializat în achiziţii publice. Recursul este soluţionat de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile de la data sesizării legale a instanţei".

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia a II-a civilă la 4 iunie 2019, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a solicitat anularea unor documente constatatoare privind neîndeplinirea obligaţiilor contractuale intervenite între părţi urmare a licitaţiei publice organizate de pârâtă la 16 martie 2018, la data de 30 august 2018 fiind încheiat contractul pentru furnizare produse, preţul contractului fiind de 495.000 RON la care se adăuga TVA, suma totală ajungând la suma 589.050 RON.

În acest context, se reţine că împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă în litigiile având ca obiect executarea contractelor de achiziţie publică - speţa de faţă, se poate exercita calea de atac a recursului în termen de 10 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care judecă în complet specializat în achiziţii publice, conform art. 55 - (3) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, iar nu calea de atac a apelului, cum greşit a fost soluţionată cauza de Curtea de Apel Bacău.

Această soluţie a fost consolidată şi prin Decizia nr. 40/2020 din 18 mai 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în dosarul nr. x/2020.

"În interpretarea şi aplicarea art. 55 alin. (3) raportat la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (în forma în vigoare anterior modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice), stabileşte că:

Hotărârea pronunţată în primă instanţă în procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se atacă cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare la instanţa ierarhic superioară, secţia sau completul specializat în litigii cu profesionişti, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016".

Prin urmare, Înalta Curte apreciază caracterul fondat al motivului de ordine publică privind greşita şi nelegala compunere a completului de judecată care a pronunţat decizia atacată, context în care va trimite cauza spre rejudecare Curţii de Apel Craiova, care o va soluţiona, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. va admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 245/2021 din 8 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, pe care o va casa şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 245/2021 din 8 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A..

Casează decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2022.