Discrimination suit by IT staff assigned to Caraș-Severin Tribunal, overturning Alba Tribunal's declination.

Şedinţa publică din data de 9 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Caraş-Severin, secţia I civilă la data de 18.08.2020, reclamanţii A., B. şi C. au chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Alba Iulia şi Consiliul Naţional Pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să recunoască starea de discriminare în care se află din punct de vedere salarial în raport cu alţi angajaţi ai Ministerului Justiţiei (consilierii de probaţiune din cadrul Direcţiei Naţionale de Probaţiune), să dispună uniformizarea modului de calcul al salariilor prin recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 RON, începând cu data de 10.01.2017 până la 31.12.2017 sau la zi, pentru personalul care a fost salarizat prin raportare la valoarea de referinţă sectorială şi după 31.12.2017 (cuantum care cuprinde majorarea de 25% prevăzută de art. III din O.U.G. nr. 20/2016), să dispună repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispoziţiilor legale, reprezentat de diferenţa salarială rezultată dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare, începând cu 10.01.2017 până la zi şi în continuare, inclusiv după intrarea în vigoare a Legii-cadru de salarizare nr. 153/2017, până la plata efectivă a noii indemnizaţii de încadrare, să oblige pârâţii Curtea de Apel Iulia şi Ministerul Justiţiei la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare, prin obligarea acestora la plata pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a dreptului, a diferenţei dintre venitul la care sunt îndreptăţiţi şi cel efectiv plătit, începând cu 10.01.2017 şi pentru viitor şi să actualizeze sumele stabilite cu indicele de inflaţie comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi prin aplicarea dobânzii legale penalizatoare, calculate începând cu data scadenţei plăţii sumelor ce ar fi trebuit să fie achitate, până la plata efectivă a celor cuvenite.

Prin sentinţa civilă nr. 1220/24.11.2020, Tribunalul Caraş-Severin, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

Pentru a hotărî astfel, a evocat dispoziţiile art. 269 alin. (2) din Codul Muncii şi, notând că reclamanţii, specialişti IT în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, au domiciliul în judeţul Alba, a reţinut că sunt incidente dispoziţiile mai sus arătate, iar prevederile art. 127 C. proc. civ. nu sunt aplicabile în cazul lor.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Alba, secţia I civilă la 22.12.2020.

Prin sentinţa civilă nr. 1015/13.04.2021, Tribunalul Alba, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraş-Severin, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă; totodată, a dispus suspendarea judecăţii cauzei, conform art. 134 C. proc. civ.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că Tribunalul Caraş-Severin şi-a declinat din oficiu competenţa de soluţionare a cauzei, constatând că reclamanţii nu fac parte din categoria de personal prevăzută de art. 127 alin. (3) C. proc. civ.

A notat însă că, faţă de calitatea de pârâtă a Curţii de Apel Alba Iulia, sunt aplicabile dispoziţiile art. 127 alin. (21) C. proc. civ.

Asupra conflictului de competenţă, instanţa supremă reţine următoarele:

În cauză există conflict negativ de competenţă în accepţiunea art. 133 pct. 2 C. proc. civ., întrucât două instanţe s-au declarat deopotrivă necompetente în soluţionarea pricinii.

Reclamanţii au învestit Tribunalul Caraş-Severin cu un litigiu asimilat conflictelor de muncă, pârâţi fiind Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Alba Iulia şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

În determinarea competenţei teritoriale, Înalta Curte reţine că potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.", iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, "dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor."

Din categoria personalului auxiliar de specialitate care, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, îi include şi pe specialiştii IT, art. 127 alin. (3) C. proc. civ. impune doar grefierilor obligaţia de a se adresa, când au calitatea de reclamanţi într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, unei alte instanţe de acelaşi grad aflate în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu cea în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Reclamanţii fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate, dar, nefiind grefieri, nu se încadrează în ipotezele prevăzute de art. 127 alin. (3) C. proc. civ., aşa încât competenţa teritorială nu poate fi determinată în condiţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Pe de altă parte, conform art. 127 alin. (2) C. proc. civ., "în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii."

Articolul 127 alin. (21) C. proc. civ. prevede că "dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz".

În cauză, Curtea de Apel Alba Iulia are calitate de pârâtă, împrejurare care atrage incidenţa dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi (21) C. proc. civ., în stabilirea competenţei teritoriale, norme care fără a impune reclamanţilor obligaţia de a se adresa unei alte instanţe de acelaşi grad aflate în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu cea în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea, le recunosc un asemenea drept.

În acest caz, alegerea instanţei revine exclusiv reclamanţilor, conform art. 116 C. proc. civ. şi, o dată învestită una dintre instanţele competente teritorial, opţiunea acestora nu mai poate fi contestată, întrucât prin introducerea acţiunii se stabileşte în mod definitiv competenţa instanţei respective.

În speţă, reclamanţii au învestit Tribunalul Caraş-Severin, aflat în raza unei curţi de apel învecinate cu cea în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii, să soluţioneze litigiul dintre părţi, aşa încât acest tribunal a devenit singurul competent să-l judece.

Aşa fiind, constatând că autorii cererii de chemare în judecată şi-au manifestat opţiunea, în condiţiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., determinând astfel competenţa teritorială în soluţionarea acţiunii, Înalta Curte va stabili, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Tribunalului Caraş-Severin.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraş-Severin.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 iunie 2021.