Appeal against revision ruling in pension dispute held inadmissible as revised decision was final.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal (recurs) filed by the claimant against the civil decision no. 2247/17.12.2020 of the Ploiești Court of Appeal, which had itself rejected as inadmissible the claimant's request for revision of a prior decision in a social insurance pension dispute. The underlying dispute concerned the claimant's request to compel the County Pension House to revise his old-age pension rights from 01.08.2016 onward, based on a complete contribution period, with inflation adjustment and legal interest; earlier courts had rejected the claim on the merits, and the subsequent revision request based on Art. 509(1)(1) of the Civil Procedure Code was held inadmissible. The Court ruled that, under Art. 513(5) of the Civil Procedure Code, the decision on revision is subject only to the same appeal routes as the revised decision, and since the revised decision was final (definitive) — as social insurance disputes under Art. 155 of Law no. 263/2010 are subject only to appeal (apel), with no recourse available per Art. 483(2) CPC — the appeal was inadmissible; the only exception, under Art. 513(6) CPC, for revision based on Art. 509(1)(8) CPC, did not apply here. The decision is final.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 494 C. proc. civ, Articolul 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ; Appeal against revision ruling in pension dispute held inadmissible as revised decision was final: 2247/17.12.2020 of the Ploiești Court of Appeal, which had itself rejected as inadmissible the claimant's request for revision of a prior decision in a social insurance pension dispute. The underlying dispute concerned the claimant's request to compel the County Pension House to revise his old-age pension rights from 01.08.2016 onward, based on a complete contribution period, with inflation adjustment and legal interest; earlier courts had rejected the claim on the merits, and the subsequent revision request based on Art. 509(1)(1) of the Civil Procedure Code was held inadmissible. The Court ruled that, under Art. 513(5) of the Civil Procedure Code, the decision on revision is subject only to the same appeal routes as the revised decision, and since the revised decision was final (definitive) — as social insurance disputes under Art. 155 of Law no. 263/2010 are subject only to appeal (apel), with no recourse available per Art. 483(2) CPC — the appeal was inadmissible; the only exception, under Art. 513(6) CPC, for revision based on Art. 509(1)(8) CPC, did not apply here. The decision is final.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for rejecting the appeal as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 9 iunie 2021
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secţia I civilă la 19.09.2019, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Prahova, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige pârâta să emită o decizie de revizuire a drepturilor sale de pensie, pentru limită de vârstă, începând cu 01.082016 până la zi, pentru un stagiu complet de cotizare, să actualizeze, cu indicele de inflaţie, suma datorată ca urmare a revizuirii drepturilor de pensie şi să oblige pârâta la plata dobânzii legale aferente debitului, de la data scadenţei şi până la data achitării acestuia.
Prin sentinţa civilă nr. 3009/26.11.2019, Tribunalul Prahova, secţia I civilă a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentinţe, reclamantul A. a declarat apel, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 960/06.07.2020 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Împotriva acestei din urmă decizii, apelantul a formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 2247/17.12.2020, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a respins ca inadmisibilă revizuirea.
La 02.02.2021 împotriva acestei din urmă hotărâri, revizuentul A. a declarat recurs.
În motivare, a arătat că instanţele de fond şi de revizuire au pronunţat hotărârile cu încălcarea regulilor de procedură. În acest sens, a arătat că acestea nu au soluţionat cu prioritate înscrisurile depuse de intimată, dintre care unele nici nu fuseseră semnate de reprezentantul intimatei şi nici comunicate. A mai susţinut că interpretarea dată deciziei nr. 4/2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a realizat cu depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti, hotărârile pronunţate cuprinzând considerente contradictorii celor din decizie şi Anexei nr. 9 din H.G. nr. 340/2011. În acest sens, după evocarea deciziei, a afirmat că intimata, în mod greşit, a luat în calcul un stagiu complet de cotizare de 31 ani şi 10 luni în loc de 30 ani şi 5 luni, conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 19/2000.
La 28.04.2021, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, susţinând că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 488 C. proc. civ.
Astăzi, în şedinţă publică, constatând că prin întâmpinare au fost invocate, în fapt, motive ce vizează nulitatea căii de atac, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii recursului, asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1) rap. la art. 494 C. proc. civ., reţine următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ. în art. 457.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a fost învestită cu soluţionarea unei cereri de revizuire a deciziei civile nr. 960/06.07.2020, pronunţată într-un litigiu în materia asigurărilor sociale.
Articolul 483 alin. (2) C. proc. civ. prevede că nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în conflictele de muncă şi de asigurări sociale.
Potrivit art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, împotriva hotărârilor prin care au fost soluţionate pe fond cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special se poate face numai apel la curtea de apel competentă, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, "hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive."
Raportat la aceste dispoziţii legale, decizia civilă nr. 960/06.07.2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă este definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.
Potrivit art. 513 alin. (5) C. proc. civ., "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".
De aceea, nici decizia civilă nr. 2247/17.12.2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă în revizuire, nu este susceptibilă de exerciţiul căii de atac a recursului, fiind la rândul ei definitivă.
Singura ipoteză în care calea de atac a recursului este recunoscută de lege, atunci când pe calea revizuirii este atacată o hotărâre definitivă, este, potrivit art. 513 alin. (6) C. proc. civ., cea în care revizuirea a fost fundamentată în drept pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în speţă, revizuirea nu a fost însă întemeiată pe acest text de lege, ci pe art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
În aceste condiţii, sunt pe deplin incidente considerentele expuse anterior, care demonstrează inadmisibilitatea demersului judiciar de faţă.
Cum recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ar constitui o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, va respinge recursul ca inadmisibil, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 2247/17.12.2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 iunie 2021.