Cassation Admissibility: Standing Arguments and Factual Re-litigation Do Not Constitute Substantive Procedural Violations

Şedinţa publică din data de 12 mai 2021

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 6 octombrie 2017 pe rolul Tribunalului Galaţi, sub nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., să dispună anularea înscrisului nr. 47872 din 10 iunie 2016 pentru dol şi fals în acte publice.

Reclamantul a depus precizări prin care a arătat că a formulat acţiunea în calitate de persoană interesată, creditor şi administrator special, fiind şi administratorul unic al societăţii C. S.R.L., aflată în procedura falimentului. A mai precizat reclamantul că solicită anularea contractului de credit nr. x/1226 din 26 septembrie 2006 şi a cesiunii de creanţă aferente acestui contract, precum şi a notificărilor nr. x din 10 iunie 2016 şi nr. 36293 din 8 iunie 2016 şi a documentelor emise de societatea C. S.R.L. prin votul nelegal exprimat de pârâtă.

La termenul de la 17 octombrie 2018, pârâta a depus note de şedinţă prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale, excepţia lipsei de interes, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi excepţia lipsei calităţii de reprezentant a reclamantului faţă de societatea C. S.R.L.

Prin încheierea de şedinţă din 13 noiembrie 2018, Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă a respins excepţia necompetenţei funcţionale (material procesuale).

Prin sentinţa nr. 252 din 20 mai 2019, Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi a respins acţiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

Reclamantul A. a declarat apel împotriva sentinţei pronunţate.

Prin decizia civilă nr. 89/A din 11 martie 2020, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-reclamant.

Împotriva acestei decizii, A. a declarat recurs, solicitând admiterea căii de atac formulate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:

Prin memoriul de recurs, recurentul-reclamant prezintă situaţia de fapt şi solicită instanţei să acorde o atenţie sporită tuturor înscrisurilor din dosar, menţionând că nu a semnat contractul nr. x Se arată că, în urma cesiunii de creanţă intervenite între BCR şi intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L., aceasta din urmă s-a înscris la masa credală a societăţii C. S.R.L., al cărei administrator a fost recurentul-reclamant. Prin această cesiune, susţine partea, cesionara S.C. B. S.R.L. a preluat contractul nr. x, contract care nu există şi în temeiul căruia recurentul-reclamant este executat silit. Autorul căii de atac arată că instanţa de apel a apreciat în mod nelegal că acesta nu este parte în contractul nr. x/1226 din 26 septembrie 2006. Se mai arată că, în mod greşit, a reţinut curtea de apel că s-a invocat o cauză de nulitate relativă, care ar putea fi adusă în discuţie numai de părţile contractului, şi că recurentul este parte a actului juridic contestat în calitatea sa de garant ipotecar.

Recurentul-reclamant afirmă că instanţa a încălcat dispoziţiile art. 22 C. proc. civ. atunci când s-a mulţumit să preia motivarea primei instanţe şi a refuzat să judece cererea de anulare pentru lipsa semnăturii. Apreciază recurentul că instanţa ar fi trebuit să lămurească obiectul dosarului deoarece lipsa semnăturii înseamnă lipsa consimţământului care este o cauză de nulitate absolută a unui contract.

Recurentul-reclamant şi-a întemeiat cererea de recurs pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia netimbrării căii de atac formulate şi excepţia nulităţii, susţinând că până la data formulării întâmpinării, recurentul nu a depus motivele de recurs.

Recurentul-reclamant a depus răspuns la întâmpinare solicitând respingerea excepţiilor şi admiterea recursului. În acest înscris recurentul-reclamant a invocat, pe lângă motivele de casare indicate în memoriul de recurs, şi nemotivarea deciziei atacate.

Pe baza cererii de recurs, a întâmpinării depuse şi a răspunsului la întâmpinare, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat prin care s-a reţinut că recursul declarat este nul.

Prin încheierea din 17 martie 2021 s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului declarat, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Recurentul-reclamant a depus punct de vedere cu privire la raport prin care a susţinut că recursul său este admisibil.

Analizând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în complet de filtru, reţine, cu prioritate, inexistenţa motivelor de nelegalitate, pentru următoarele argumente:

Cu titlu prealabil, referitor la excepţia netimbrării, invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, instanţa supremă reţine că în cererea de recurs au fost indicate motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., iar prin adresa transmisă conform dovezii aflate la dosar, i s-a pus în vedere autorului căii de atac să achite o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 de RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013. Recurentul a achitat această taxă, astfel cum rezultă din dovada de plată aflată la dosar.

Prin adresa transmisă conform dovezii aflate la dosar, i s-a pus în vedere autorului căii de atac să completeze taxa judiciară de timbru cu suma de 100 de RON pentru motivul de recurs prevăzut la pct. 5 al art. 488 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013. Recurentul a achitat această taxă, astfel cum rezultă din dovada de plată aflată la dosar.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recurentul-reclamant şi-a îndeplinit obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru.

Referitor la inexistenţa motivelor de nelegalitate, instanţa supremă reţine că susţinerile recurentului-reclamant, referitoare la modul în care instanţa a stabilit situaţia de fapt, la calitatea sa de parte sau nu a contractului de credit a cărui anulare o cere şi la respectarea dispoziţiilor art. 22 C. proc. civ., nu se circumscriu cazurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., indicate în memoriul de recurs. Pct. 5 este invocat pur formal, fără a se indica în concret normele de procedură încălcate, iar readucerea în discuţie a situaţiei de fapt şi a înscrisurilor care stabilesc relaţiile dintre părţile acestui dosar şi părţile din actele a căror anulare o solicită recurentul-reclamant reprezintă aspecte de netemeinicie care nu pot fi analizate în calea extraordinară de atac a recursului.

Criticile legate de nemotivarea deciziei instanţei de apel, invocate prin răspunsul la întâmpinare depus la 20 iulie 2020, nu vor fi avute în vedere deoarece au fost formulate cu depăşirea termenului prevăzut de art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

Faţă de cele de mai sus, instanţa supremă reţine că recurentul-reclamant nu şi-a respectat obligaţia impusă de lege de a încadra criticile invocate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în acest caz intervenind sancţiunea nulităţii căii de atac formulate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va da eficienţă prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ. şi, în temeiul art. 493 alin. (5) din acelaşi cod, va anula recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 89/A din 11 martie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. deciziei civile nr. 89/A din 11 martie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 mai 2021.