Unjust enrichment claim; appeal annulled for failure to articulate grounds of cassation distinct from factual disputes

Şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2022

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată la 7 ianuarie 2019 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, reclamanta Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti a chemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta să îi restituie sumele în cuantum de 1.288.009,59 RON, reprezentând despăgubiri civile, 123.559,84 RON, executare pentru plata de despăgubiri civile şi 16.245,37 RON, executare pentru plata de despăgubiri civile achitate prin OP nr. x/23.12.2015, OP nr. x/29.06.2016 şi OP nr. x/30.05.2016.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti:

Prin sentinţa civilă nr. 2413 din 5 noiembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, s-a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti:

Prin decizia nr. 32A din 15 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamantă Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 2413 din 5 noiembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.

4. Calea de atac formulată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 32A din 15 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, reclamanta Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti a formulat recurs.

Prin cererea de recurs înregistrată la 1 aprilie 2021, recurenta-reclamantă a prezentat critici referitoare la aspecte ce nu au legătură cu cauza.

Prin cererea completatoare depusă la 12 aprilie 2021, recurenta-reclamantă a precizat că, în mod eronat, prin cererea iniţială de recurs au fost invocate motive ce nu au legătură cu hotărârea recurată, acestea fiind formulate într-un alt dosar.

A arătat că în mod greşit instanţa de apel a respins solicitările sale, fără a analiza situaţia de fapt şi de drept ce a condus la formularea cererii de chemare în judecată şi fără a lămuri care este situaţia de drept, cu luarea examinarea considerentelor pe care şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată şi a dispoziţiilor legale aplicabile.

Dacă instanţa aprecia că între încadrarea în drept şi motivele prezentate prin cererea de chemare în judecată nu există o concordanţă, trebuia să pună în discuţie acest aspect sau să solicite lămuriri şi abia ulterior să califice acţiunea.

Apreciază că şi situaţia de fapt a fost eronat reţinută, având în vedere că din înscrisurile depuse la dosar şi din administrarea altor probe se putea observa că au fost încasate sumele de două ori de către pârâtă.

În virtutea rolului activ, instanţa era datoare să facă toate demersurile ce se impun pentru aflarea adevărului în cauză, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a obiectului cererii de chemare în judecată ca fiind îmbogăţire fără justă cauză, arată că această acţiune era admisibilă prin raportare la prevederile art. 1345 C. civ., pe care instanţa l-a aplicat în mod greşit. Solicită să se constate că exista o cauză legitimă la momentul iniţial al măririi patrimoniului Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti, însă pe parcursul judecăţii dosarului au fost recuperate sumele ce au făcut obiectul litigiului, astfel încât cauza a devenit legitimă.

Instanţa a reţinut în mod greşit că sumele nu au fost recuperate, prin simplul fapt că întâmpinarea pe care a depus-o ca probă se referea la o altă sentinţă penală.

Prin înscrisurile depuse la dosar reclamanta a arătat că pârâta a recunoscut că toate drepturile au fost recuperate de la casele de pensii sectoriale, însă instanţa în mod eronat a respins această probă, apreciind că nu s-a probat că sumele executate ar fi fost recuperate şi de la inculpaţii beneficiari.

Menţionează că la data când Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie a Municipiului Bucureşti a fost executată silit, se cunoştea faptul că indemnizaţiile plătite de Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti au fost recuperate de la cei ce se făceau vinovaţi, în baza titlului executoriu.

Prin urmare, apreciază că era îndreptăţită la recuperarea acestor sume, prin repararea prejudiciului cauzat.

Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, rejudecând, să se respingă în totalitate cererea de chemare în judecată.

În drept, a indicat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

5. Înregistrarea recursului la Înalta Curte şi apărările formulate:

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 20 aprilie 2021.

Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanţelor judecătoreşti (7 ianuarie 2019), în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condiţiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 a alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 20 ianuarie 2022, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs - în forma înregistrată la 12 aprilie 2021, respectiv cererea completatoare depusă în termenul legal de 30 de zile de la comunicarea hotărârii atacate, conform art. 485 alin. (1) C. proc. civ., se constată că aspectele evidenţiate, astfel cum au fost formulate, nu conţin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă a prezentat în cuprinsul cererii de recurs elemente ce ţin de situaţia de fapt, susţinând că "situaţia de fapt a fost reţinută în mod eronat" şi că instanţa de apel a respins solicitările reclamantei având ca obiect îmbogăţire fără justă cauză, fără a analiza situaţia de fapt şi de drept ce a condus la formularea cererii de chemare în judecată, reţinând în mod greşit că sumele nu au fost recuperate.

Deşi la finalul memoriului de recurs a indicat ca temei de drept dispoziţiile art. 1345, art. 1381, art. 1385 şi art. 1386 C. civ., recurenta-reclamantă nu a dezvoltat în ce ar consta greşita aplicare a acestor norme, pct. 8 al art. 488 C. proc. civ. fiind formal invocat.

Înalta Curte constată că susţinerile recurentei-reclamante din cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., ce trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

Nemulţumirile părţii vizând situaţia de fapt şi modalitatea în care instanţa de apel a interpretat probatoriul administrat în cauză, nu reprezintă critici de nelegalitate ce pot fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, ci pot constitui, eventual, critici de netemeinicie, ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, reprezentând chestiuni ce se analizează în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Motivarea recursului, în sensul prevăzut de lege, înseamnă expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege.

Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.

În aceste condiţii, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti împotriva deciziei civile nr. 32A din 15 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 ianuarie 2022.