Enforcement jurisdiction: Territorial competence determined by debtor’s domicile at time of enforcement office seizure under the unity of enforcement court principle
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by affirming the competence of the Judecătoria Cornetu to process the initial request for compulsory enforcement, thereby rejecting the competing claim of Judecătoria Galați. The dispute arose after the enforcement officer filed a request to initiate execution against a debtor; the first-instance court at Cornetu initially referred the case to Galați based on an erroneous check of the creditor's residence, while the Galați court referred it back to Cornetu after verifying the debtor's actual address in Ilfov. The Supreme Court determined that the principle of the unity of the enforcement court and the specific rules for territorial jurisdiction in enforcement matters are matters of public order, mandating that competence be fixed exclusively by the location of the debtor's domicile at the time the enforcement office is seised. Relying on Article 651(1) and Article 666(1) of the Code of Civil Procedure, the Court held that the verification of the debtor's domicile by the Galați court confirmed the Cornetu court as the proper enforcement court, establishing that the initial refusal of competence was legally incorrect.
Legislator headnote
AI generatedart. 651 alin. (3) C. proc. civ, art. 666 alin. (1) C. proc. civ, art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ, art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Enforcement jurisdiction: Territorial competence determined by debtor’s domicile at time of enforcement office seizure under the unity of enforcement court principle: The dispute arose after the enforcement officer filed a request to initiate execution against a debtor; the first-instance court at Cornetu initially referred the case to Galați based on an erroneous check of the creditor's residence, while the Galați court referred it back to Cornetu after verifying the debtor's actual address in Ilfov. The Supreme Court determined that the principle of the unity of the enforcement court and the specific rules for territorial jurisdiction in enforcement matters are matters of public order, mandating that competence be fixed exclusively by the location of the debtor's domicile at the time the enforcement office is seised. Relying on Article 651(1) and Article 666(1) of the Code of Civil Procedure, the Court held that the verification of the debtor's domicile by the Galați court confirmed the Cornetu court as the proper enforcement court, establishing that the initial refusal of competence was legally incorrect.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedEstablished the territorial competence of the enforcement court based on the debtor's domicile at the time of seizing the enforcement body.
Provided the procedural basis for the High Court to resolve the negative conflict of competence by assigning the case to the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 3 martie 2022
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
1. Cererea de încuviinţare a executării silite
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la 22 noiembrie 2021, sub nr. x/2021, urmare cererii formulate de creditoarea A., petentul Biroul Executorului Judecătoresc B. a cerut încuviinţarea executării silite a debitorului C., în toate formele prevăzute de lege, în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2814 din 19 iunie 2019, pronunţată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. x/2017.
2. Hotărârea Judecătoriei Cornetu
Prin încheierea din camera de consiliu din 10 decembrie 2021, Judecătoria Cornetu a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Cornetu a constatat că dispoziţiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ. au atribuit în competenţa de soluţionare a instanţei de executare, cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.
A apreciat că, din coroborarea acestor dispoziţii legale cu cele ale art. 651 alin. (1) şi art. 666 alin. (1) C. proc. civ., reiese principiul unicităţii instanţei de executare, care trebuie să încuviinţeze executarea silită, să soluţioneze contestaţia la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite.
Judecătoria Cornetu a reţinut că, la 17 noiembrie 2021 s-a înregistrat cererea creditorului pe rolul biroului executorului judecătoresc, iar, conform verificărilor efectuate la Direcţia de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, debitorul domiciliază în Galaţi, din 27 august 2020.
Dând prevalenţă principiului unicităţii instanţei de executare şi reţinând că debitorul îşi are domiciliul în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Galaţi, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.
3. Hotărârea Judecătoriei Galaţi
Prin încheierea din camera de consiliu nr. 196 din 27 ianuarie 2022, Judecătoria Galaţi a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Galaţi a reţinut că cererea creditoarei A. a fost înregistrată pe rolul Biroul Executorului Judecătoresc B. la 17 noiembrie 2021.
Din verificările efectuate la Direcţia de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, a constatat că debitorul C. domiciliază în jud. Ilfov.
Reţinând principiul unicităţii instanţei de executare şi împrejurarea că debitorul domiciliază în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Cornetu, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.
4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Prin cererea înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc B. la 17 noiembrie 2021, în dosarul de executare nr. 1231/BE/2021, creditoarea A. a cerut încuviinţarea executării silite împotriva debitorului C., în toate modalităţile prevăzute de lege, în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2814 din 19 iunie 2019, pronunţată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. x/2017.
În cuprinsul cererii, creditoarea a menţionat că debitorul domiciliază în jud. Ilfov.
Conform art. 666 alin. (1) C. proc. civ., "În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) şi dovada achitării taxei judiciare de timbru."
Potrivit art. 651 alin. (1) din acelaşi act normativ, "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel (…); (3) Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.
Din coroborarea prevederilor legale enunţate rezultă că, în cazul cererii de încuviinţare a executării silite, competenţa teritorială are caracter exclusiv, astfel încât, în cazul încălcării acesteia, sunt aplicabile dispoziţiile procedurale care reglementează necompetenţa de ordine publică, potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.
Înalta Curte constată că ambele instanţe aflate în conflict de competenţă au efectuat verificări la Direcţia de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date pentru a identifica, pentru o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., care era domiciliul debitorului la data sesizării organului de executare.
Însă, Înalta Curte, în soluţionarea conflictului negativ de competenţă nu va putea lua în considerare demersurile întreprinse în acest sens de Judecătoria Cornetu, întrucât o vizează pe creditoarea A., iar potrivit prevederilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Dimpotrivă, Înalta Curte, la stabilirea instanţei de executare se va raporta la verificările efectuate de Judecătoria Galaţi la Direcţia de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, din care a reieşit că, la data sesizării organului de executare de către creditoare, 17 noiembrie 2021, debitorul C. domicilia, din 8 mai 2008, în oraşul Pantelimon, str. x, jud. Ilfov.
Pentru considerentele expuse, în baza dispoziţiilor art. 651 alin. (1) şi art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de executare, respectiv a Judecătoriei Cornetu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 martie 2022.