Competence conflict: Usucapion of immovables by commercial entities is civil, not a "professional" commercial dispute

Şedinţa publică din data de 24 februarie 2022

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Topoloveni, la 11 mai 2018, sub nr. x/2018, reclamanta S.C. A. S.R.L., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate dreptul de proprietate al reclamantei asupra imobilelor-terenuri în suprafaţă de 1.903 mp (1.877 mp în acte) arabil şi 706 mp curţi-construcţii, împreună cu o casă de locuit cu două camere, construită în anul 1956 din cărămidă şi acoperită cu tablă, în suprafaţă de 78 mp, precum şi cu un pătul cu magazie, construit din lemn şi acoperit cu internită, în suprafaţă de 16 mp, imobile ce se află situate în judeţul Argeş, cu următoarele vecinătăţi: Nord-drum, Est - C., Sud - drum, Vest - D..

Prin sentinţa civilă nr. 307/22.03.2019, Judecătoria Topoloveni a respins cererea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 3123 din 19 noiembrie 2020, Tribunalul Argeş, secţia civilă a respins ca nefondat, apelul declarat de aceeaşi parte împotriva hotărârii de primă instanţă.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a atacat cu recurs decizia de apel, conflictul negativ de competenţă fiind intervenit în acest stadiu procesual.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1 Prin decizia nr. 496R din 17 mai 2021, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă şi a declinat competenţa materială procesuală de soluţionare a recursului în favoarea secţiei I civile a Curţii de Apel Piteşti.

În considerentele deciziei a reţinut că prezentul litigiu pune în discuţie dobândirea unui drept de proprietate prin efectul uzucapiunii, fără să decurgă din desfăşurarea activităţii unui profesionist, astfel că va fi atribuită în favoarea secţiei I civile competenţa de soluţionare a acestuia.

A avut în vedere că în structura Curţii de Apel Piteşti funcţionează două secţii civile, situaţie în care colegiul de conducere stabileşte obiectele din sistemul ECRIS corespunzător fiecărei secţii, astfel cum prevede art. 19 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Prin Hotărârea nr. 5/10.03.2016, Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Piteşti a stabilit că, începând cu 15 martie 2016, în vederea echilibrării volumului de activitate între cele două secţii civile, dosarele în materia litigiilor cu profesionişti, indiferent de tribunalul care le-a soluţionat pe fond, să fie soluţionate de secţia a II-a civilă; hotărârea îşi produce efectele şi în prezent, neintervenind alte modificări în perioada ce a urmat după adoptarea ei.

S-a relevat, sub un prim aspect, că potrivit art. 3 C. civ. "(2) Sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere. (3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică de către una sau mai multe persoane a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ."

În acest context, prin sintagma "litigiilor cu profesionişti", despre care menţionează art. 1 din Hotărârea nr. 5/10.03.2016, ar putea fi avute în vedere cel mult acele litigii care decurg din desfăşurarea activităţii profesionistului, astfel cum rezultă din art. 3 alin. (3) C. civ. şi art. 8 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a C. civ., adică cel mult acele litigii ce ar avea ca obiect raporturi juridice care ar fi stabilite în domeniul activităţii profesionistului. Or, prin invocarea uzucapiunii nu se pune în discuţie un raport juridic care ar fi stabilit în domeniul activităţii profesionistului, ci un raport juridic născut ca urmare a unei pretinse posesii asupra unor bunuri imobile, care astfel nu se regăseşte între relaţiile economice rezultate din activitatea profesionistului.

Sub al doilea aspect, stabilind criteriul de departajare a competenţei între cele două secţii civile ale Curţii de Apel Piteşti, s-a apelat, aşadar, la un criteriu ce ţine de natura litigiului, urmând ca litigiile cu profesionişti să fie atribuite secţiei a II-a civile, în timp ce celelalte litigii de natură civilă propriu-zisă să fie soluţionate în continuare de secţia I civilă. Astfel cum se subliniază în doctrină, stabilirea competenţei în raport de obiectul, natura sau valoarea litigiului dedus judecăţii se circumscrie noţiunii de competenţă materială procesuală.

Prin urmare, determinant în stabilirea competenţei materiale procesuale a celor două secţii este criteriul ce ţine de natura litigiului, iar nu exclusiv calitatea persoanelor implicate în proces, aceea de profesionişti. Concluzia este determinată atât de hotărârea colegiului, menţionată anterior, cât şi de interpretarea dată în soluţionarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 18/2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a statuat:

"competenţa materială procesuală a tribunalelor/secţiilor specializate se determină în funcţie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările şi completările ulterioare". Calitatea de profesionist a uneia dintre părţi nu poate constitui prin ea însăşi un astfel de criteriu, un atare criteriu neavând nicio acoperire în dreptul pozitiv, contravenind prevederilor art. 122 C. proc. civ.

Drept urmare, punând în discuţie intervenirea uzucapiunii, litigiul de faţă nu are natura unui litigiu cu profesionişti, cum sunt cele avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, ci aparţine materiei civile lato-sensu, propriu-zise, ce revine în competenţa de soluţionare a secţiei I a Curţii de Apel Piteşti, conform hotărârii menţionate a colegiului de conducere.

2.2 Învestită prin declinare, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, prin încheierea din 4 noiembrie 2021, a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale, a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea secţiei a II-a civile a Curţii de Apel Piteşti şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

În motivare, s-a raportat la faptul că prin Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Piteşti nr. 5/2016 s-a decis drept criteriu de repartizare al dosarelor între cele două secţii civile ale instanţei ca litigiul să fie cu profesionişti, indiferent de tribunalul care le-a soluţionat pe fond. Această ultimă menţiune este justificată de împrejurarea că, începând cu 1 octombrie 2011, şi cauzele cu profesionişti sunt cauze civile. Altfel spus, în ce priveşte cauzele civile, ambele secţii, a I-a şi a II-a ale Curţii de Apel Piteşti, au această specializare.

Or, conform art. 19 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, la instanţele la care funcţionează mai multe secţii cu aceeaşi specializare, Colegiul de conducere stabileşte pentru fiecare an obiectele din sistemul ECRIS corespunzătoare fiecărei secţii, ţinând seama de circumstanţele concrete ale instanţei, precum şi de necesitatea de a se asigura repartizarea aleatorie şi echilibrată a dosarelor între secţii. În situaţia în care există mai multe secţii cu aceeaşi specializare, Colegiul de conducere al instanţei, în vederea asigurării unui echilibru între secţii, poate stabili ce dosare se repartizează fiecărei secţii.

În cauză, deci, normele analizate sunt strict norme de organizare judiciară, nevizând deci specializarea diferită a celor două secţii civile.

Calitatea de profesionist a uneia dintre părţi nu poate constitui prin ea însăşi un criteriu pentru reţinerea unei competenţe specializate, în schimb un astfel de criteriu poate fi folosit pentru delimitarea dosarelor ce se repartizează între două secţii cu aceeaşi specializare.

De altfel, prin încheierea pronunţată de completul secţiei a II-a civile a Curţii de Apel Piteşti, nu se neagă faptul că prezentul litigiu vizează un bun aflat în posesia profesionistului, apreciindu-se doar că în speţă este aplicabil dreptul comun, iar nu un drept special.

Distincţia pe care completul iniţial învestit a realizat-o între litigii ce ar avea ca obiect raporturi juridice care ar fi stabilite în domeniul activităţii profesionistului şi litigii civile propriu-zise nu are suport legal în dispoziţiile noului C. civ.

Potrivit acestui cod, sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere, prin exploatarea unei întreprinderi înţelegându-se exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ. Evident că pentru exploatarea unei întreprinderi, profesionistul poate deţine în posesie/proprietate bunuri, însă acestea sunt necesare tot respectivei exploatări, neputându-se aprecia că o societate comercială are raporturi juridice în domeniul activităţii sale ca profesionist, dar şi raporturi juridice civile în calitate de "neprofesionist".

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Obiectul prezentului dosar îl reprezintă cererea prin care reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 35 C. proc. civ., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., să se constate dreptul de proprietate al acesteia asupra mai multor bunuri imobile terenuri şi construcţii situate în judeţul Argeş. La termenul de judecată din 26 octombrie 2018, în faţa primei instanţe, s-a luat act de precizarea reclamantei privind cauza juridică a acţiunii ca fiind uzucapiunea fundamentată pe dispoziţiile C. civ. de la 1864.

Instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa materială de soluţionare a pricinii, reţinând, într-o primă interpretare, că litigiul de faţă, ce pune în discuţie intervenirea uzucapiunii, nu are natura unui litigiu cu profesionişti, cum sunt cele avute în vedere de textul art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, fiind unul ce aparţine materiei civile lato sensu, de competenţa secţiei I civile a Curţii de Apel, iar, într-o a doua interpretare, că îi revine secţiei specializate în materia litigiilor cu profesioniştii competenţa raportat la cele stabilite în hotărârea nr. 5/2016 a Colegiului de conducere a Curţii de Apel Piteşti.

Prin decizia nr. 18/2016, pronunţată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 226 alin. (1) şi 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, referitoare la reorganizarea unor secţii sau complete specializate pentru soluţionarea anumitor categorii de litigii în cadrul secţiilor civile, că pentru determinarea competenţei materiale procesuale a tribunalelor/secţiilor specializate, se va ţine seama de criteriile legale referitoare la obiectul sau natura litigiilor, de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, iar nu de calitatea de profesionist a uneia dintre părţi, criteriu ce nu are acoperire în dreptul pozitiv.

Regula în materie de competenţă este aceea că se determină prin raportare la normele incidente la data învestirii instanţei, stabilite în funcţie de obiectul şi natura cauzei deduse judecăţii.

În acest sens, chiar dacă părţile din prezenta cauză sunt profesionişti, cu un patrimoniu de afectaţiune şi care desfăşoară o activitate preponderent economică, urmărind realizarea unui profit, acest lucru nu transformă ipso facto toate litigiile la care acestea participă în litigii cu caracter comercial.

Înalta Curte reţine că, în aprecierea naturii juridice a acţiunii cu care instanţa a fost învestită, este relevantă natura litigiului dedus judecăţii şi temeiul juridic invocat şi aplicabil în cauză. Or, raportat la aceste aspecte, acţiunea ce vizează constatarea dreptului de proprietate al reclamantei asupra unor bunuri imobile prin efectul uzucapiunii, în care se pune în discuţie exercitarea unei posesii de către parte, este în mod indubitabil o acţiune civilă, indiferent de calitatea de profesionişţi sau neprofesionişti a părţilor implicate în proces.

Prin Hotărârea nr. 5 din 10 martie 2016, emisă de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Piteşti s-a stabilit că, începând cu data de 15 martie 2016, în vederea echilibrării volumului de activitate între cele două secţii civile, dosarele în materia litigiilor cu profesionişti, indiferent de tribunalul care le-a soluţionat pe fond, să fie soluţionate de secţia a II-a civilă.

În ceea ce priveşte noţiunea de "profesionist", Înalta Curte reţine că sunt incidente prevederile art. 3 alin. (2) C. civ., potrivit căruia "sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere", precum şi cele ale art. 8 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a C. civ., care include în noţiunea "profesionist" categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a C. civ.

Prin urmare, din categoria profesioniştilor fac parte persoanele fizice sau juridice autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, însă, pentru calificarea litigiilor ca fiind cu profesionişti sunt avute în vedere activităţile întreprinse de profesionişti în limitele legii. În litigiul pendinte, invocarea uzucapiunii implică analizarea unui raport juridic născut ca urmare a unei pretinse posesii asupra unor bunuri imobile de către reclamantă, nefiind puse în discuţie raporturi juridice care ar fi stabilite în domeniul activităţii profesionistului. În consecinţă, obiectul procesului nu are legătură cu specificul activităţii comerciale, iar litigiul nu poate fi calificat drept unul cu profesionişti în sensul legii şi care să determine aplicabilitatea celor stabilite prin Hotărârea nr. 5 din 10 martie 2016, emisă de Colegiul de Conducere a Curţii de Apel Piteşti.

Pentru aceste considerente, având în vedere cele anterior reţinute, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a recursului declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2022.