Extraordinary appeal annulled for lack of valid signature and insufficient legal grounds
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) annulled the appeal filed by the plaintiff, leaving the Court of Appeal's 2021 decision, which declared the plaintiff's initial appeal perempted for missing deadlines, as the final effective ruling. The dispute concerned a civil claim for moral damages that was rejected at the trial level due to inadmissibility and lack of standing, where the plaintiff subsequently attempted to challenge the appellate decision dismissing their perempted appeal via a special appeal (recurs). The court found that the special appeal was null and void because it lacked a valid signature, as the digital transmission contained neither a handwritten signature nor a valid electronic signature compliant with Romanian Law No. 455/2001, and the plaintiff failed to cure this defect after being ordered to submit an original signed copy. Relying on Articles 486(1)(e), 486(2), 486(3), 493(5), and 488 of the Romanian Civil Procedure Code, the ICCJ held that the absence of a signature constitutes a nullity, and the failure to formulate valid grounds of illegality resulted in the mandatory cancellation of the appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 486 alin. (3) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ; Extraordinary appeal annulled for lack of valid signature and insufficient legal grounds: În cuprinsul raportului s-a reţinut că se supune căii extraordinare de atac a recursului o hotărâre susceptibilă de această cale de atac, însă urmează a se verifica măsura în care recurentul A. se conformează dispoziţiilor instanţei de a semna cererea de recurs, sub sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 8 februarie 2022
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cauzei
Prin sentinţa civilă nr. 85/15.04.2019 pronunţată de Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă în dosarul nr. x/2018, instanţa a respins excepţia inadmisibilităţii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive ca neîntemeiate şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul B. având ca obiect obligarea la plata de daune morale, ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr. 655A din 16.04.2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă s-a constatat perimat apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 85/15.04.2019, pronunţată de Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă.
2. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei nr. 655A din 16.04.2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a declarat recurs reclamantul A..
3. Procedura de filtrare a recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dosarul a fost înregistrat la ÎCCJ la 11 mai 2021 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie .
În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 27 septembrie 2021 s-a luat act de raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a dispus comunicarea.
În cuprinsul raportului s-a reţinut că se supune căii extraordinare de atac a recursului o hotărâre susceptibilă de această cale de atac, însă urmează a se verifica măsura în care recurentul A. se conformează dispoziţiilor instanţei de a semna cererea de recurs, sub sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ.
Raportul a fost comunicat, iar părţile nu au depus puncte de vedere la raport.
Constatându-se încheiată procedura de comunicare, a fost stabilit termen la 8 februarie 2022, în complet de filtru, fără citarea părţilor, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei nulităţii recursului.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând cererea de recurs în raport de excepţia nulităţii pentru nesemnarea recursului, a cărei analiză este prioritară celorlalte excepţii invocate în cauză, în considerarea prevederilor art. 248 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Conform dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.
Alin. (2) al aceluiaşi text de lege dispune că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
În cauza de faţă, se constată cererea de recurs a fost transmisă prin e-mail, la data de 21 aprilie 2021 de către av. C., nefiind semnată, iar prin rezoluţia de primire a dosarului s-a dispus citarea recurentului cu menţiunea de a depune un exemplar original al recursului, cu semnătura părţii, sub sancţiunea anulării căii de atac, însă partea nu s-a conformat obligaţiei dispuse de instanţă (adresa de la fila x şi dovada îndeplinirii de comunicare a acesteia aflată la fila x).
După cum se poate observa din verificarea dosarului, în cauză documentul ataşat corespondenţei electronice nu cuprinde nici semnătura electronică a părţii sau a reprezentantului legal, dar nici măcar semnătura scanată.
Prin urmare, în absenţa unei semnături olografe, nu sunt îndeplinite nici dispoziţiile speciale prevăzute de Legea nr. 455/2001, act normativ care stabileşte regimul juridic al semnăturii electronice şi al înscrisurilor în formă electronică, precum şi condiţiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice. Semnătura electronică reprezintă date în formă electronică care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare.
În asemenea cazuri precum cel din speţa dedusă judecăţii, în care cererile sunt adresate instanţelor în format electronic, semnătura digitală conectează identitatea electronică a semnatarului cu documentul digital, neputând fi copiată de pe un document digital pe altul, fapt ce conferă documentului autenticitate (atestă faptul că documentul aparţine persoanei semnatare, iar autorul documentului nu îşi poate declina răspunderea pentru conţinutul documentului cu semnătură electronică valida).
Practic, semnătura electronică (digitală) validă oferă instanţei o garanţie a faptului că mesajul sau documentul digital este creat de către persoana care l-a semnat, iar conţinutul mesajului sau documentului digital nu a fost modificat de la data emiterii acestuia.
Aşadar, pentru a se conforma dispoziţiilor instanţei de judecată, recurentul-contestator avea posibilitatea, fie de a transmite prin e-mail cererea de recurs, e-mail care să aibă ataşat o semnătură electronică validă, în condiţiile legii speciale anterior menţionate, fie avea posibilitatea de a expedia prin poştă un exemplar al cererii formulate, care să poarte semnătura sa olografă.
În lipsa semnăturii părţii, o atare cerere, privată de unul dintre elementele necesare şi esenţiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, nu poate determina o legală învestire a instanţei de judecată.
Având în vedere normele procesuale stabilite de legiuitor, care statuează condiţiile în care poate fi formulată orice cerere adresată instanţei, constatând lipsa semnăturii părţii, cum recurentul A. nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei de judecată de a semna recursul formulat, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., respectiv anularea cererii de recurs.
Totodată, se observă că aspectele evidenţiate în cuprinsul memoriului de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate a hotărârii recurate, care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., astfel încât, prin nemotivarea căii de atac în cauză intervine sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 655 A din 16 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 februarie 2022.