Appeal against suspension order dismissed as moot after revision motion finally rejected.

Şedinţa publică din data de 16 decembrie 2021

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin încheierea din 15 aprilie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata cererii de revizuire formulate de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 202 din 11 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

2. Recursul

Împotriva încheierii din 15 aprilie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021 de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a formulat recurs revizuentul A. la 27 aprilie 2021.

Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 12 mai 2021, sub acelaşi număr de dosar.

4. Procedura de filtru

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului s-a reţinut că, deşi încheierea atacată este susceptibilă de recurs, conform art. 414 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs nu îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acest act normativ, întrucât nu cuprinde motivele de nelegalitate ale hotărârii recurate.

De asemenea, s-a constatat, urmare efectuării verificărilor efectuate în sistemul de evidenţă informatizată a instanţelor că, la data declarării recursului, judecata cererii de revizuire formulate de recurent împotriva deciziei nr. 202 din 11 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019 era suspendată, iar la data întocmirii raportului, calea de atac fusese soluţionată, prin decizia nr. 267 din 17 iunie 2021 a aceleiaşi instanţe.

Prin rezoluţia din 1 noiembrie 2021, s-a stabilit termen pentru discutarea admisibilităţii în principiu a recursului, la 16 decembrie 2021.

La acest termen de judecată, Înalta Curte, în raport de dispoziţiile art. 32 şi 33, coroborate cu cele ale art. 458 C. proc. civ., a invocat din oficiu excepţia lipsei de interes a recurentului în formularea recursului.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Analizând recursul din perspectiva excepţiei lipsei de interes a recurentului în promovarea acestuia, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 30 alin. (1) C. proc. civ., "Oricine are o pretenţie împotriva unei alte persoane ori urmăreşte soluţionarea în justiţie a unei situaţii juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanţei competente."

Art. 32 alin. (1) din acelaşi act normativ reglementează condiţiile de exercitare a acţiunii civile, printre acestea regăsindu-se, la lit. d), justificarea unui interes.

Conform art. 33 teza I C. proc. civ., "Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual."

Interesul, înţeles ca una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii civile, constă în folosul practic, imediat, pe care îl are o parte pentru a justifica declanşarea procedurii judiciare. Acesta trebuie să îndeplinească anumite condiţii, şi anume să fie legitim, adică să corespundă cerinţelor legii materiale şi procesuale, să fie personal, ceea ce înseamnă că folosul practic urmărit prin declanşarea procedurii judiciare să aparţină celui care recurge la acţiune, să fie născut şi actual, adică să existe la momentul formulării cererii.

Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea acţiunii civile sau a unei căi de atac, instanţa trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obţine în ipoteza admiterii formei procedurale formulate.

Existenţa interesului se impune a fi examinată pe tot parcursul procesului, nu numai cu privire la cererea introductivă de instanţă, ci în cazul tuturor actelor de procedură îndeplinite de părţi.

În cauză, recurentul A. a învestit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea recursului declarat împotriva încheierii din 15 aprilie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, prin care Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a dispus, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării cererii de revizuire formulate de acesta împotriva deciziei nr. 202 din 11 februarie 2021, pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2019.

Astfel cum a rezultat din verificările efectuate în programul de evidenţă informatizată a instanţelor, la data întocmirii raportului prevăzut de art. 493 alin. (2) C. proc. civ., cererea de revizuire a deciziei nr. 202 din 11 februarie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă a fost soluţionată prin decizia nr. 267 din 17 iunie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, în sensul respingerii acesteia, astfel încât se constată că recurentul nu justifică un interes actual în formularea prezentului recurs.

Nefiind actual, interesul promovării prezentei căi extraordinare de atac nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, întrucât încheierea recurată nu produce în prezent efecte juridice, cauza asupra căreia s-a instituit măsura suspendării fiind soluţionată definitiv, prin decizia nr. 267 din 17 iunie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, fără a fi aplicată sancţiunea perimării.

Astfel, cererea de recurs promovată de recurent apare ca fiind lipsită de interes, demersul procesual, iniţial justificat, rămânând fără finalitate practică, din punct de vedere juridic.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, reţinând că, potrivit art. 458 C. proc. civ. "Căile de atac pot fi exercitate numai de părţile aflate în proces care justifică un interes (…)", în baza art. 493 alin. (5) din acelaşi act normativ, va respinge recursul declarat în cauză, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de revizuentul A. împotriva încheierii din 15 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2021.