Electoral candidacy rejection dispute; annulment appeal annulled for non-payment of judicial stamp duty

Şedinţa publică din data de 16 decembrie 2021

Asupra recursul dedus judecăţii, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

La 31 decembrie 2020, sub nr. x/2020, pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă, a fost înregistrată contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 284/A/2020 din 4 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2020, iar, în subsidiar, împotriva deciziei civile nr. 283 din 3 decembrie 2020, pronunţată de aceeaşi instanţă, în dosarul nr. x/2020.

În cadrul acestui dosar, la 5 februarie 2021, contestatorul A. a formulat cerere de recuzare a completului de judecată învestit cu soluţionarea cauzei.

2. Hotărârile Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă

Prin încheierea din 9 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost respinsă cererea de recuzare a doamnelor judecător B. şi C., membre ale completului de judecată 2A, formulată de petentul contestator A., în dosarul nr. x/2020; a fost aplicată petentului sancţiunea amenzii judiciare, în cuantum de 1000 RON.

Prin decizia civilă nr. 34 din 17 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, a fost admisă excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare; a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare declarată de contestatorul A., reprezentat prin D., secretar general al E.. şi preşedinte al Organizaţiei Judeţene Cluj a E.., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 13 Cluj, împotriva deciziei civile nr. 284/A/2020 din 4 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2020 şi a deciziei civile nr. 283 din 3 decembrie 2020, pronunţată de aceeaşi instanţă, în dosarul nr. x/2020; în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a dispus amendarea contestatorului A., reprezentat prin D., cu suma de 1000 RON amendă judiciară.

Prin încheierea din 26 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost admisă cererea formulată de petiţionarul A. şi, în consecinţă, a fost îndreptată eroarea materială strecurată în cuprinsul încheierii civile din 09.02.2021 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosar nr. x/2020, în sensul că s-a menţionat:"Aplică sancţiunea amenzii judiciare în cuantum de 1.000 RON petentului A., reprezentat prin preşedinte D.", în loc de "Aplică sancţiunea amenzii judiciare în cuantum de 1.000 RON petentului E., Organizaţia Cluj, reprezentat prin preşedinte D.", cum greşit s-a menţionat.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din 9 februarie 2021 şi deciziei nr. 34 din 17 februarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020 a declarat recurs petentul A..

În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul a susţinut nelegalitatea compunerii completului de judecată căruia i-a fost repartizată contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. întrucât completul denumit Urgenţe Legea Electorală, cu legitimitate în soluţionarea contestaţiei în anulare, ar fi trebuit să aibă o altă componenţă, fiind format din primii doi judecători înscrişi în lista de permanenţă de la data introducerii cererii. Arată că cererea de abţinere, întemeiată pe dispoziţiile art. 41 alin. (1) C. proc. civ., formulată de cei doi membri ai completului de judecată 2A, a fost respinsă, iar cererea de recuzare a aceloraşi magistraţi, formulată de petent, a fost soluţionată în lipsa dovezii privind achitarea taxei judiciare de timbru, fiind apreciată justă încheierea civilă din 13 ianuarie 2021, pronunţată în dosar nr. x/2021 prin care a fost respinsă cererea de abţinere.

Referitor la nelegalitatea deciziei nr. 34 din 17 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, arată că instanţa de judecată a omis să verifice, potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ., propria competenţă la primul termen de judecată şi nu a reţinut deosebirea dintre împuternicit şi reprezentant.

Susţine că, prin hotărârea atacată, nu a fost soluţionat motivul invocat prin cerere, întemeiat pe dispoziţiile art. 503 alin. (2), pct. 1, teza I C. proc. civ., în raport de dispoziţiile Hotărârii nr. 62/2020 din 2 iulie 2020 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Cluj care prevede planificarea de permanenţă aferentă semestrului II al anului 2020 pentru secţia I civilă, fiind încălcat art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Mai arată că toate completele de la Curtea de Apel Cluj care au judecat apelul împotriva hotărârii nr. 510 din 27 octombrie 2020 a Tribunalului Cluj şi contestaţiile în anulare formulate de petent, au fost constituite ilegal.

În decizia nr. 15 din 23 octombrie 2020 a Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 13 Cluj, sentinţa nr. 510 din 27 octombrie 2020, pronunţată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. x/2020 şi decizia nr. 236 din 30 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj în acelaşi dosar, nu a fost avut în vedere faptul că secretarul general al A. face parte din conducerea partidului şi, ca atare, în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (8) din Legea nr. 208/2015 avea calitatea legală să semneze dosarele de candidatură depuse la Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 13 Cluj pentru alegerile din 6 decembrie 2020, conform menţiunilor Extrasului din Registrul Partidelor Politice.

Arată că nu sunt întemeiate motivele de respingere a candidaturii membrilor A. pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, reţinute în hotărârea Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 13 Cluj şi menţinute prin sentinţa nr. 510 din 27 octombrie 2020, pronunţată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. x/2020 şi decizia nr. 236 din 30 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj în acelaşi dosar, fiind încălcate prevederile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor.

4. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 16 iulie 2021 şi a fost repartizat aleatoriu Completului nr. 8.

Prin rezoluţia din 20 iulie 2021 s-a dispus comunicarea recursului către intimat şi s-a pus în vedere recurentului să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 150 RON, respectiv 100 RON, în temeiul art. 24 alin. (2), teza a II a din O.U.G. nr. 80/2013 şi 50 RON, în temeiul art. 25 alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ, sub sancţiunea anulării recursului.

La 27 iulie 2021, a fost înregistrată cererea formulată de recurentul A. privind acordarea facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, cerere respinsă prin încheierea din 16 septembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020.

Prin rezoluţia din 11 octombrie 2021 a fost stabilit termen de judecată la 16 decembrie 2021, pentru analiza recursului formulat.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepţia de netimbrare, în raport de dispoziţiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele asupra recursului

Analizând recursul din perspectiva excepţiei de netimbrare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."

Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.

În speţă, prin rezoluţia din 20 iulie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a stabilit că recurentul A. datorează o taxă judiciară de timbru, în cuantum de 150 RON, respectiv 100 RON, în temeiul art. 24 alin. (2), teza a II a din O.U.G. nr. 80/2013 pentru soluţionarea recursului împotriva încheierii din 9 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020 şi 50 RON, în temeiul art. 25 alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ pentru soluţionarea recursului împotriva deciziei nr. 34 din 17 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Prin adresa din 22 iulie 2021, comunicată recurentului la 22 iulie 2021, prin intermediul poştei electronice, precum şi la 28 iulie 2021 şi 2 august 2021, prin poştă, a fost adus la cunoştinţa acestuia cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum şi faptul că are posibilitatea să formuleze cerere de reexaminare, în termen de 3 zile de la data comunicării cuantumului taxei şi de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la data comunicării aceleiaşi taxe, în condiţiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

La 27 iulie 2021, a fost înregistrată cererea formulată de recurentul A. privind acordarea facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru.

Prin încheierea din 16 septembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost respinsă cererea de acordarea a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, hotărârea fiind comunicată recurentului la 6 octombrie 2021, prin intermediul poştei electronice şi la 12 octombrie 2021, prin poştă. Ulterior comunicării încheierii anterior menţionate, recurentul nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conţinutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă".

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că cererea formulată de petentul A. nu îndeplineşte una dintre condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., motiv pentru care va anula, ca netimbrat, recursul declarat împotriva încheierii din 9 februarie 2021 şi deciziei nr. 34 din 17 februarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 9 februarie 2021 şi deciziei nr. 34 din 17 februarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2021.