Civil revision of criminal judgment: timeliness measured from notification rather than finality under Art. 511(1) CPC
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the Timisoara Court of Appeal's decision to reject the civil revision request as untimely. The dispute concerned the procedural timeliness of a revision petition filed against the civil component of a criminal judgment, where the petitioner argued that the one-month limitation period should commence from the date the judgment became final following an appeal, whereas the lower court determined it commenced from the initial notification of the criminal judgment. The Supreme Court held that under Article 511(1) and Article 509(1)(1) of the Civil Procedure Code, the revision deadline is calculated from the communication of the judgment itself, not its finality, and that the requirement for a final judgment (Article 459) does not apply to this specific procedural calculation; consequently, the petition, filed months after the initial notification, was legally time-barred.
Legislator headnote
AI generatedart. 453 alin. (2) C. proc. pen, art. 200 alin. (2) C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 634 C. proc. civ, art. 459 C. proc. civ, art. 493 alin. (3) C. proc. civ; Civil revision of criminal judgment: timeliness measured from notification rather than finality under Art. 511(1) CPC: Învederează că obiectul cererii de revizuire sunt doar hotărârile definitive, astfel cum sunt reglementate de art. 634 C. proc. civ., având în vedere că apelul este calea ordinară de atac împotriva sentinţei penale nr. 297/A din 8 octombrie 2019, iar revizuirea putea fi formulată ca şi cale extraordinară de atac numai după exercitarea căii ordinare de atac a apelului, în acest sens fiind dispoziţiile imperative ale art. 459 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 16 decembrie 2021
Asupra recursului dedus judecăţii, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia penală la 12 martie 2020, revizuenta A. a solicitat revizuirea deciziei penale nr. 31 A din 6 februarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2018 cu privire la latura civilă, respectiv schimbarea, în parte, a hotărârii atacate, respingerea cererii de anulare a testamentului olograf încheiat de B. şi atestat în privinţa datei, identităţii părţii şi conţinutului prin încheierea nr. 7 din 16 iunie 2011 de C. şi respingerea cererii de anulare a certificatului de moştenitor nr. x din 31 august 2011, autentificat de notarul public D..
Prin sentinţa penală nr. 133/PI din 11 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în temeiul art. 453 alin. (2) C. proc. pen.., raportat la art. 510 alin. (1) şi art. 200 alin. (2) C. proc. civ., cauza a fost scoasă de pe rol şi cererea de revizuire formulată de revizuenta A. a fost trimisă la secţia civilă a Curţii de Apel Timişoara.
Prin precizarea depusă la 16 septembrie 2020, în dosarul nr. x/2020 aflat pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, revizuenta a solicitat şi revizuirea laturii civile a sentinţei penale nr. 297/A din 8 octombrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018 de Curtea de Apel Timişoara, invocând dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
2. Sentinţa Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă
Prin sentinţa civilă nr. 3 din 14 octombrie 2020, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a admis excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Timişoara şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuenta A., exclusiv cu privire la latura civilă, a deciziei penale nr. 31/A din 6 februarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2018, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă; a respins, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A., exclusiv cu privire la latura civilă, a sentinţei penale nr. 297/A din 8 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia Penală, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimaţii C. şi Ministerul Finanţelor Publice - ANAF - DGRFP Timişoara.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 3 din 14 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, revizuenta A. a declarat recurs cu privire la soluţia de respingere, ca tardivă, a cererii de revizuire a sentinţei penale nr. 297/A din 8 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimaţii C. şi Ministerul Finanţelor Publice - ANAF - DGRFP Timişoara, exclusiv cu privire la latura civilă.
În cuprinsul memoriului de recurs, recurenta arată că este nelegală respingerea, ca tardiv formulată, a cererii de revizuire a laturii civile a sentinţei penale nr. 297/A din 8 octombrie 2019, instanţa raportându-se la data pronunţării sentinţei a cărei revizuire se solicită.
Arată că sentinţa penală atacată a fost comunicată revizuentei la 8 noiembrie 2019, însă împotriva acesteia revizuenta a exercitat calea de atac a apelului. Învederează că poate fi formulată revizuire doar împotriva sentinţelor definitive, iar, în speţă, sentinţa a rămas definitivă prin decizia penală nr. 31/A din 6 februarie 2020. Susţine că termenul de revizuire de 30 de zile curge doar de la rămânerea definitivă a sentinţei penale, respectiv 6 februarie 2020 şi s-a împlinit la 7 martie 2020, zi nelucrătoare, fiind prorogat până la 9 martie 2020, dată la care a fost depusă la poştă cererea de revizuire.
Învederează că obiectul cererii de revizuire sunt doar hotărârile definitive, astfel cum sunt reglementate de art. 634 C. proc. civ., având în vedere că apelul este calea ordinară de atac împotriva sentinţei penale nr. 297/A din 8 octombrie 2019, iar revizuirea putea fi formulată ca şi cale extraordinară de atac numai după exercitarea căii ordinare de atac a apelului, în acest sens fiind dispoziţiile imperative ale art. 459 C. proc. civ.
4. Apărările formulate în cauză
În cauză nu au fost depuse întâmpinări.
5. Procedura de filtru
La 25 noiembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înregistrat dosarul ca recurs şi a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a acestuia.
Completul de filtru nr. 8, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluţia din 7 iunie 2021, comunicarea acestuia către părţi în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Părţile nu au depus puncte de vedere la raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Prin încheierea din 21 octombrie 2021, pronunţată în camera de consiliu, a fost admis în principiu recursul, fiind stabilit termen în şedinţa publică din 16 decembrie 2021 pentru soluţionarea acestuia.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, precum şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.
Prin hotărârea recurată, a fost respinsă, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A., exclusiv cu privire la latura civilă, a sentinţei penale nr. 297/A din 8 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimaţii C. şi Ministerul Finanţelor Publice-ANAF-DGRFP Timişoara.
În considerentele deciziei, curtea de apel a reţinut că sentinţa penală nr. 297/A din 8 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2018 a fost comunicată revizuentei la 8 noiembrie 2019, iar cererea de revizuire a fost trimisă prin poştă la 9 martie 2020, conform menţiunilor de pe plic, cererea de revizuire fiind trimisă prin scrisoare recomandată.
Raportat la prevederile art. 511 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., curtea de apel a arătat că termenul de revizuire este de o lună, ce se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1, de la comunicarea hotărârii, în speţă, acesta fiind împlinit la 9 decembrie 2019.
Prin cererea de recurs, recurenta-revizuentă a criticat soluţia dată de prima instanţă, susţinând că cererea de revizuire a fost depusă în termen legal întrucât această cale de atac poate fi formulată doar împotriva sentinţelor definitive, iar, în speţă, sentinţa a rămas definitivă prin decizia penală nr. 31/A din 6 februarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, termenul de revizuire împlinindu-se la 7 martie 2020, zi nelucrătoare, fiind prorogat până la 9 martie 2020, dată la care a fost depusă la poştă cererea de revizuire.
Ca atare, ceea ce contestă recurenta-revizuentă este aplicarea greşită a normelor procedurale ce reglementează termenul de formulare a cererii de revizuire, prin raportare la data reţinută de prima instanţă ca fiind cea a comunicării sentinţei atacate, critici încadrabile în motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (5) C. proc. civ.
Prin cererea de revizuire, astfel cum a fost precizată la 16 septembrie 2020, în dosarul nr. x/2020, aflat pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, revizuenta A. a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 297/A din 8 octombrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018 de Curtea de Apel Timişoara, cu privire la latura civilă, invocând dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Potrivit art. 511 alin. (1) C. proc. civ., "Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1, de la comunicarea hotărârii."
Raportat la datele speţei, în conformitate cu art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. pentru formularea cererii de revizuire, în cazul reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., curge de la comunicarea hotărârii a cărei revizuire se solicită şi s-a împlinit la 9 decembrie 2019, astfel cum a reţinut şi instanţa de revizuire.
În speţă, instanţa învestită cu soluţionarea cererii de revizuire nu s-a pronunţat asupra admisibilităţii acestei căi extraordinare de atac din perspectiva art. 509 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că hotărărea ce se cere a fi revizuită este o hotărâre definitivă. Cum obiectul recursului pendinte nu poate fi decât sentinţa recurată, în raport de soluţia contestată, privind introducerea în termen a cererii de revizuire, nu prezintă relevanţă data soluţionării apelului invocată de recurentă şi nici nu devin incidente în cauză dispoziţiile art. 459 C. proc. civ., care reglementează ordinea exercitării căilor de atac în cadrul procedurii civile de judecată.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta A. împotriva sentinţei civile nr. 3 din 14 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta A. împotriva sentinţei civile nr. 3 din 14 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2021.