Inadmissibility of appeal against revision judgment for contradictory decisions under Article 328 of the 1865 Code of Civil Procedure

Şedinţa publică din data de 16 decembrie 2021

Asupra recursului dedus judecăţii, reţine următoarele:

1. Procedura în primă instanţă

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V a civilă la 30 iunie 2020, sub nr. x/2020, revizuienţii A., B., C., D., E., D. au solicitat, în contradictoriu cu intimata Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, revizuirea deciziei civile nr. 27 din 25 mai 2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în dosarul nr. x/2018.

În motivarea cererii de revizuire, revizuenţii au arătat că decizia atacată este potrivnică deciziei nr. 191 din 18 iulie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în dosarul nr. x/2018, prin care a fost respins recursul formulat împotriva sentinţei civile nr. 4643 din 4 mai 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. Învederează că prin această ultimă hotărâre a fost respinsă cererea privind întoarcerea executării, formulată de intimata Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, fiind reţinut cu putere de lucru judecat că solicitarea astfel formulată nu este întemeiată întrucât titlul executoriu nu a fost desfiinţat, nefiind formulată de către ANRP contestaţie la executare prin care să se solicite anularea formelor de executare emise în lipsa titlului executoriu. Mai arată că decizia administrativă de invalidare a fost emisă după ce titlul executoriu a fost pus în executare.

Prin decizia civilă nr. 121R din 20 august 2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V a civilă, a fost admisă excepţia de necompetenţă materială, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

2. Soluţia primei instanţe

Prin decizia civilă nr. 555R din 9 septembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuienţii A., B., C., D., E., D. împotriva deciziei civile nr. 27R din 25 mai 2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

În considerentele acestei sentinţe s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor C. proc. civ. de la 1865, avându-se în vedere că executarea silită a cărei întoarcere s-a solicitat prin acţiunea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti a fost pornită anterior datei intrării în vigoare a C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2020, cererea de revizuire bazată pe contrarietate de hotărâri fiind analizată în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865.

S-a mai reţinut că excepţia autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 4643 din 4 mai 2018, definitivă prin decizia civilă nr. 191 din 18 iulie 2019 a fost analizată de instanţă la pronunţarea deciziei civile nr. 27/2020, atacată cu revizuire, în considerentele acestei decizii fiind menţionat că hotărârile pronunţate în dosarul nr. x/2018, inclusiv sentinţa apreciată ca fiind potrivnică, nu tranşează în mod definitiv litigiul, ci stabilesc că nu se poate solicita întoarcerea executării atât timp cât soluţia în dosarul nr. x/2016 nu este irevocabilă.

3. Procedura în recurs

Împotriva acestei decizii au declarat recurs revizuenţii A., B., C., D., E., D., fiind înregistrat la 21 octombrie 2021 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În motivarea recursului, revizuenţii au arătat că, în mod greşit, s-a apreciat ca fiind inadmisibilă cererea formulată, în condiţiile în care există două hotărâri potrivnice, respectiv decizia nr. 27 din 25 mai 2020 şi decizia nr. 191 din 18 iulie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în dosarul nr. x/2018, prin care a fost respins recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 4643 din 4 mai 2018 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti. Învederează că prin această ultimă hotărâre a fost respinsă cererea privind întoarcerea executării, formulată de intimata Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, fiind reţinut cu putere de lucru judecat că acţiunea nu este întemeiată întrucât titlul executoriu nu a fost desfiinţat, nefiind formulată de către ANRP contestaţie la executare prin care să solicite anularea formelor de executare emise în lipsa titlului executoriu. Mai arată că decizia administrativă de invalidare a fost emisă după ce titlul executoriu a fost pus în executare.

Solicită admiterea recursului şi trimiterea cauzei spre rejudecare pentru soluţionarea fondului cererii de revizuire.

4. Hotărârea instanţei de recurs

Examinând admisibilitatea căii de atac, Înalta Curte reţine următoarele:

Cu caracter prealabil, constatând că cererea de executare silită a fost formulată la 28 iunie 2012, prin raportare la dispoziţiile art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora"dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare (15.02.2013)"şi art. 25 din acelaşi act normativ, care prevăd că "procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi", Înalta Curte reţine că litigiului de faţă îi sunt aplicabile dispoziţiile Codului de procedură de la 1865.

În speţă, prin cererea de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., s-a solicitat anularea deciziei civile nr. 27 din 25 mai 2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în dosarul nr. x/2018, hotărâre irevocabilă, pronunţată în soluţionarea unui recurs, întrucât se încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 191 din 18 iulie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018 de Tribunalul Bucureşti, prin care s-a respins recursul împotriva sentinţei civile nr. 4643 din 4 mai 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

Potrivit dispoziţiilor art. 328 alin. (1) C. proc. civ. "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".

Astfel, regula în materia căii de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii date asupra revizuirii este aceea că o astfel de hotărâre este supusă căii de atac prevăzută de lege pentru hotărârea revizuită - art. 328 alin. (1) C. proc. civ. În consecinţă, hotărârea dată asupra cererii de revizuire care are ca obiect o decizie a instanţei de recurs este irevocabilă, astfel încât ea nu mai poate fi atacată cu recurs.

Art. 328 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice calea de atac este recursul, cu excepţia cazului în care instanţa de revizuire este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a cărei hotărâre este irevocabilă."

Din interpretarea prevederilor art. 328 alin. (2) C. proc. civ., reiese că intenţia legiuitorului a fost aceea de a elimina calea de atac a apelului atunci când hotărârea a cărei revizuire se cere este supusă atât apelului, cât şi recursului, iar nu aceea de a deschide calea recursului şi în situaţia în care hotărârea supusă revizuirii pentru contrarietate de hotărâri este pronunţată în recurs.

Întrucât această dispoziţie procedurală nu este de natură a deschide calea unui recurs la recurs, se aplică şi în ipoteză contrarietăţii de hotărâri regula prevăzută la alin. (1) al art. 328 C. proc. civ., în sensul că, dacă hotărârea supusă revizuirii în temeiul art. 322 pct. 7 din acelaşi act normativ este irevocabilă, acelaşi caracter îl va avea şi hotărârea pronunţată în revizuire.

Se reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părţilor obligaţia îndeplinirii actelor de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător.

Revine, aşadar, persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă şi de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit şi a căilor de atac.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Ca atare, în raport de dispoziţiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, decizia nr. 555R din 9 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ce a fost atacată cu recurs, nu este supusă, prin lege, cenzurii acestei căi de atac.

Pentru considerentele anterior reţinute, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat în cauză, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenţii A., B., C., D., E., D. împotriva deciziei nr. 555R din 9 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2021.