Territorial competence for execution challenges: debtor's domicile fixed at date of enforcement initiation

Şedinţa publică din data de 15 decembrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti la data de 17.02.2021, sub nr. x/2021, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata B., a formulat contestaţie împotriva executării silite, prin care a solicitat admiterea acesteia şi, pe cale de consecinţă, pronunţarea unei hotărâri prin care instanţa să dispună anularea executării silite şi a formelor de executare întocmite în dosarul nr. x/2020 de Biroul Executorului Judecătoresc C..

În drept, contestaţia la executare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 192, art. 667 şi următoarele din C. proc. civ.

La termenul de judecată din data de 19.05.2021, instanţa a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti şi a reţinut cauza în pronunţare.

2 Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 3987 din 19 mai 2021, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, secţia civilă s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, invocată de instanţă din oficiu.

A fost declinată competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Braila.

În motivare, această instanţă a reţinut incidenţa art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cu care "(1) contestaţia se introduce la instanţa de executare" şi a art. 651 din acelaşi cod, care arată că instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

S-a mai reţinut că, în cauza dedusă judecăţii, domiciliul debitoarei contestatoare era, la data sesizării organului de executare, în Brăila, sens în care instanţa competentă este Judecătoria Brăila.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Brăila, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 4972 din 25 octombrie 2021, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de contestatoarea A., în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că, potrivit dosarului de executare, sesizarea organului de executare silită cu o cerere de încuviinţare a executării silite a fost formulată la data de 11 noiembrie 2020, fiind aplicabile dispoziţiile art. 651 din C. proc. civ., care dispun în sensul că:

"Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului."

Conchizând, această instanţă a reţinut că, la momentul sesizării organului de executare, 11 noiembrie 2020, contestatoarea avea domiciliul pe raza municipiului Bucureşti, Aleea x, aspect ce atrage competenţa teritorială a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1)din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul cererii deduse judecăţii îl constituie contestaţia la executare formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata B., prin care a solicitat anularea executării silite şi a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 1631VS/2020 al Biroul Executorului Judecătoresc C..

Se observă că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în raport de prevederile art. 651 din C. proc. civ., având în vedere domiciliul debitoarei.

În primul rând, este de remarcat că art. 651 din C. proc. civ., la alin. (1), stipulează în sensul că instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Ca atare, împrejurarea potrivit căreia debitoarea are în prezent domiciliul în mun. Brăila, jud. Brăila nu poate aduce schimbări în stabilirea instanţei competente teritorial a soluţiona cauza, în raport de prevederile articolului menţionat, care fac referire la domiciliul debitorului la data sesizării organului de executare.

Relevante în cauză, în sprijinul necesităţii asigurării unei stabilităţi şi previzibilităţi a instanţei de executare, sunt şi dispoziţiile cuprinse în alin. (2) al art. 651 din C. proc. civ., potrivit cu care schimbarea domiciliului debitorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenţei instanţei de executare.

Or, în speţă, se constată că domiciliul debitoarei urmărite, la data sesizarii executorului judecătoresc, respectiv la data de 11 noiembrie 2020, era situat în municipiul Bucureşti, astfel cum rezultă din fişa DEPABD aflată la dosarul Judecătoriei Brăila.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 decembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.