Cassation appeal annulled for failure to identify statutory grounds under Article 488 of the Code of Civil Procedure
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Judicature and Cassation annulled the appeal on cassation filed by the petitioner, thereby upholding the Court of Appeal's decision to annul the lower court's judgment as un-stamped; consequently, the initial ruling dismissing the revision petition as inadmissible remains in force. The dispute involved a civil revision action challenging a 2019 tribunal judgment, where the appellate court had previously annulled the appellant's appeal due to the failure to pay the judicial stamp duty; the appellant subsequently filed a cassation appeal alleging procedural abuses, falsification of records by police and local authorities, and the loss of the stamp receipt by court archives. The decisive legal basis for the annulment was Article 489 of the Code of Civil Procedure, under which a cassation appeal is null and void if it is not based on the statutory grounds for quashing listed in Article 488; the court found that the appellant's arguments regarding substantive factual disputes and administrative misconduct did not constitute valid legal critiques of the stamped-procedure ruling, rendering the appeal procedurally defective.
Legislator headnote
AI generatedart. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004, art. 489 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ; Cassation appeal annulled for failure to identify statutory grounds under Article 488 of the Code of Civil Procedure: Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin rezoluţie s-a stabilit termen pentru soluţionarea recursului, în cameră de consiliu, fără citare părţi, la data de 08.12.2021.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2021
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cauzei
Este reprezentat de cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva sentinţei nr. 303/26.03.2019 pronunţată de Tribunalul Suceava în dosar nr. x/2017.
2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Suceava
Prin sentinţa nr. 33/22.09.2020, Tribunalul Suceava, secţia I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată împotriva sentinţei nr. 303/26.03.2019 pronunţată de aceeaşi instanţă în dosar nr. x/2017.
3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Suceava
Prin decizia nr. 146/18.02.2021, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a anulat, ca netimbrat, apelul revizuenţilor împotriva sentinţei nr. 33/22.09.2020 a Tribunalului Suceava.
4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, revizuentul A..
Recurentul a expus pe larg aspectele de fond ale cauzei şi a arătat că doreşte a se constata nevinovăţia sa în legătură cu faptele penale reţinute în sarcina sa, respectiv toate acuzaţiile şi învinuirile i-au fost aduse în mod abuziv şi cu încălcarea legii, urmare a denunţurilor pe care recurentul le-a făcut la DNA privind fapte de corupţie săvârşite de către numitul C. în calitate de consilier local, viceprima şi primar al oraşului Broşteni.
Recurentul a solicitat să se constate că poliţia i-a falsificat cazierul judiciar pentru a induce în eroare instanţa de judecată. Recurentul a fost victima actelor de corupţie ale numitului C. şi interpuşilor acestuia din cadrul Poliţiei Broşteni, D., Judecătoria Vatra Dornei, Primăria Broşteni şi Prefectura Suceava.
A mai arătat că Judecătoria Vatra Dornei a transmis şi transmite în mod constant date eronate către instanţele superioare şi nu analizează probele dosarului.
Numitul C. a indus toate instanţele de judecată în eroare cu decretul nr. 261/1973 obţinut ilegal în anii 2004-2007 şi nici până în prezent nu a făcut dovada dreptului de propietate pentru activele ocupate şi tranzactionate abuziv şi prin fals de acesta.
Toate cererile recurentului sunt semnate şi însuşite, au fost transmise semnate şi scanate în format pdf, iar motivarea lipsei semnăturii este un tirplic al instanţei de a nu lua act de cele invocate în apărare şi pentru a nu fi trase la răspundere persoanele implicate împotriva cărora a fost îndreptată acţiunea.
Toate adresele existente sau invocate în cauză parvenite de la Primăria Oraşului Brosteni sunt false, inexacte şi incomplete, iar soluţiile organelor judiciare au fost date pe baza actelor şi documentaţiilor false înaintate de Primăria Oraşului Brosteni.
Recurentul a achitat taxele judiciare de timbru, i s-a impus să depuă chitanţa în forma originală. iar de la arhivă au procedat la sustragerea acestora de la dosar urmărind scopul respingerii cauzei pe motivul netimbrării, o altă manoperă dolosivă folosită în cauză.
Recurentul precizează că procesele au fost tergiversate de soţii E., preşedintele secţiei penale al Tribunalului Suceava şi F. procuror DNA Suceava.
Prin precizările depuse la data de 28.04.2021 (data email) recurentul a învederat în mod detaliat, situaţia de fapt ce a generat litigiul dintre părţi, cu referire la dosarele penale în care acesta a fost implicat, însă aceste precizări nu pot fi avute în vedere, fiind situate în afara termenului legal de recurs.
5. Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin rezoluţie s-a stabilit termen pentru soluţionarea recursului, în cameră de consiliu, fără citare părţi, la data de 08.12.2021.
6. Apărările formulate în cauză
În cauză nu s-au formulat întâmpinări, nici puncte de vedere la raportul de admisibilitate.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".
Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.
În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.
În speţă, se constată că recursul nu numai că nu este încadrat în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., dar nici nu conţine critici care să poată fi încadrabile în textul legal menţionat.
Argumentele deduse judecăţii nu se raportează la dezlegările jurisdicţionale date prin decizia atacată privind soluţia de anulare, ca netimbrat, a apelului declarat de revizuent împotriva sentinţei nr. 33/22.12.2020 a Tribunalului Suceava.
Prin memoriul de recurs sunt învederate aspecte de fapt ale pricinii, care nu pot fi avute în vedere de instanţa de control judiciar în exercitarea controlului de legalitate.
Recurentul nu precizează în ce constă nelegalitatea deciziei atacate sub aspectul procedural al timbrajului şi nu prezintă argumente care să se refere la această soluţie.
Apărările recurentului în sensul că a achitat taxa judiciară de timbru dar că din cauza personalului din cadrul compartimentului arhivă al instanţei s-a pierdut dovada achitării acesteia nu sunt susţinute de actele dosarului şi nu se circumscriu niciuneia dintre ipotezele reglementate de art. 488 C. proc. civ., astfel încât calea de atac este lovită de nulitate potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres şi limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancţiunea nulităţii recursului.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 146 din 18 februarie 2021 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 146 din 18 februarie 2021 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 decembrie 2021.