Alternative jurisdiction for moral damages claims: location of reputational injury versus defendant's domicile in negative conflict of competence
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Bucharest Court of Appeal, civil section V, reversing the earlier declinations by both the Bucharest and Vâlcea Courts of Appeal; the claimant prevailed in the procedural dispute over venue for a civil action seeking 500,000 RON in moral damages for injury to honor and reputation caused by defamatory public statements. The central issue was whether jurisdiction lay with the court of the defendant’s domicile or the court where the illegal act and prejudice occurred, with the High Court determining that for tort-based claims involving reputational harm, the location of the plaintiff’s domicile is determinative for the place of injury. Relying on Article 107 and Article 113(1)(9) of the Code of Civil Procedure, the Court held that these provisions create alternative competence, allowing the plaintiff to choose between the court of the defendant’s domicile and the court where the illicit act or resulting prejudice occurred; because the plaintiff initiated proceedings in Bucharest, the location of the reputational damage, that court became exclusively competent under Article 116, precluding any other court from assuming jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 1349 alin. (2) C. civ, art. 253 din C. civ, art. 130 alin. (3) C. proc. civ, art. 107 alin. (1) C. proc. civ, art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ; Alternative jurisdiction for moral damages claims: location of reputational injury versus defendant's domicile in negative conflict of competence: , au fost invocate dispoziţiile art. 1349 alin. (1) şi art. 1349 alin. (2) C. civ., art. 1 alin. (3) şi art. 30 alin. (6) din Constituţia României, art. 8 alin. (1) şi art. 10 alin. (2) din Convenţia europeană a drepturilor omului, art. 252 şi art. 253 din C. civ. al României, precum şi pe toate dispoziţiile legale la care a făcut referire în cuprinsul cererii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2021
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V a civilă la data de 25.10.2019 sub nr. x/25.10.2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., obligarea pârâtului la plata sumei de 500.000 de RON, cu titlu de despăgubiri civile pentru prejudiciul moral constând în vătămarea dreptului la onoare şi reputaţie al reclamantului; obligarea pârâtului să asigure pe propria cheltuială publicarea hotărârii judecătoreşti pronunţate în prezenta cauză în două numere consecutive a trei ziare de largă circulaţie naţională, cu aceleaşi caractere cu care sunt tipărite articolele de fond; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1349 alin. (1) şi art. 1349 alin. (2) C. civ., art. 1 alin. (3) şi art. 30 alin. (6) din Constituţia României, art. 8 alin. (1) şi art. 10 alin. (2) din Convenţia europeană a drepturilor omului, art. 252 şi art. 253 din C. civ. al României, precum şi pe toate dispoziţiile legale la care a făcut referire în cuprinsul cererii.
Prin întâmpinare, pârâtul B. a invocat excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Bucureşti în raport de disp. art. 107, art. 130 alin. (3) C. proc. civ.
II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
Prin sentinţa nr. 329/05.06.2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a V a civilă, a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Vâlcea.
A reţinut instanţa că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".
Întrucât pârâtul are domiciliul în Municipiul Focşani, judeţul Vrancea, iar instanţa de la locul în a cărei circumscripţie domiciliază pârâtul este Tribunalul Vâlcea, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine acestei instanţe.
Prin sentinţa nr. 336/16.09.2021, Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
A reţinut instanţa că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. conform cărora în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă, iar opţiunea reclamantului de a introduce acţiunea la Bucureşti, unde îşi are domiciliul şi unde se presupune că s-a săvârşit fapta ilicită, este în concordanţă cu textul legal menţionat.
III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, pentru următoarele argumente:
Obiectul cauzei este determinat de solicitarea reclamantului A. de obligare a pârâtului B. la daune morale pentru prejudiciul constând în afectarea dreptului la onoare şi reputaţie săvârşit, faptă săvârşită prin diverse afirmaţii denigratoare făcute de către pârât în spaţiul public, la adresa reclamantului.
Fiind vorba de o competenţă teritorială, regula generală consacrată de art. 107 C. proc. civ. conform căreia cererea se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază pârâtul, devine alternativă cu dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 9 din acelaşi cod, potrivit cărora, în materia răspunderii civile delictuale, competenţa aparţine instanţei "…în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul…".
Întrucât reclamantul are domiciliul în Bucureşti, iar fapta ilicită constă în afectarea dreptului său la onoare şi reputaţie, această afectare nu poate avea loc decât în mediul să normal de viaţă, respectiv cu precădere pe raza localităţii de domiciliu a acestuia.
Având în vedere că faptele ilicite astfel cum au fost săvârşite s-au produs în circumscripţia teritorială a Tribunalului Bucureşti şi că reclamantul, în virtutea normelor de competenţă alternativă a înţeles să învestească această instanţă cu rezolvarea pretenţiilor sale, devin incidente şi dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., conform cărora "Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente".
Aceasta semnifică faptul că prin manifestarea de voinţă în sens procesual de a înregistra pe rolul Tribunalului Bucureşti acţiunea având ca obiect acordarea daunelor morale aferente prejudiciului suferit prin afirmaţiile denigratoare ale pârâtului, această instanţă a devenit exclusiv competentă a judeca litigiul cu care a fost învestită, moment de la care orice altă instanţă posibil competentă alternativ, a pierdut această prerogativă.
Pentru aceste considerente, competenţa de soluţionare a cauzei va fi stabilită în favoarea Tribunalului Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 8 decembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.