Nullity of cassation appeal for failure to frame concrete illegality critiques within statutory grounds where criminal procedure bars separate civil action

Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2021

I. Circumstanţele cauzei:

I.1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău, secţia civilă la data de 14 septembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamantele A. şi B. au chemat în judecată pe pârâţii C. şi D., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să fie obligaţi pârâţii la plata sumei de 200.000 euro (câte 100.000 euro pentru fiecare reclamantă) cu titlu de daune morale şi 25.000 RON cu titlu de daune materiale.

I.2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Bacău, secţia civilă:

Prin sentinţa civilă nr. 6678 din data de 19 noiembrie 2018, Judecătoria Bacău, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

I.3. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia I civilă.

Prin sentinţa civilă nr. 153 din data de 16 martie 2020, Tribunalul Bacău, secţia I civilă a admis excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu, şi, în consecinţă, a respins acţiunea ca inadmisibilă.

A luat act că pârâţii nu solicită cheltuieli de judecată.

I.4. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă:

Prin decizia nr. 735 din data de 16 decembrie 2020, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a admis apelul promovat de reclamantele A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 153 din data de 16 martie 2020 pronunţate de Tribunalul Bacău, secţia I civilă în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi C. şi D.

A anulat sentinţa civilă apelată şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bacău.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

II.1. Cererea de recurs:

Împotriva deciziei pronunţate de instanţa de apel a declarat recurs pârâta D.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 15 martie 2021, sub nr. x/2018.

Invocând incidenţa motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta-pârâtă D. a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecare a apelului.

În dezvoltarea criticilor formulate, în esenţă, recurenta-pârâtă a susţinut că hotărârea pronunţată în apel este nelegală şi netemeinică, aceasta cuprinzând motive contradictorii sau numai motive străine de natura pricinii.

Astfel, a arătat că prevederile art. 27 C. proc. pen. sunt clare în sensul inadmisibilităţii promovării acţiunii la instanţa civilă, în condiţiile în care reclamanţii s-au constituit anterior părţi civile în faţa instanţei penale, textul de lege fiind neechivoc în sensul că acesta prevede toate posibilităţile promovării acţiunii civile pe cale separată de către persoanele vătămate constituite părţi civile în cauza penală, iar aceste cazuri sunt enumerate strict şi limitativ - situaţia în care instanţa penală a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă [alin. (2)] sau dacă procesul a fost suspendat [alin. (3) ], nu şi în cazul în care instanţa penală a respins ca inadmisibilă acţiunea civilă.

Totodată, a susţinut că, potrivit acestui text legal, persoanele vătămate ar putea introduce o acţiune în faţa instanţei civile doar pentru prejudicii ulterioare [alin. (6)], or nu ne aflăm în această situaţie.

II.2. Apărările formulate în cauză:

În termen legal, intimatele-reclamante B. şi A. au depus întâmpinare prin care au invocat excepţia nulităţii recursului prin raportare la prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., iar în subsidiar au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Intimatul-pârât C. nu a formulat întâmpinare.

II.3. Răspunsul la întâmpinare:

Recurenta-pârâtă D. nu a formulat răspuns la întâmpinare.

II.4. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi:

În temeiul dispoziţiilor art. 493 C. proc. civ., în cauză a fost întocmit raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului, în cuprinsul acestuia constatându-se că părţile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei recurate, că recursul este formulat şi motivat în termenul prevăzut de lege şi este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, iar cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de formă reglementate de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii.

În ceea ce priveşte cerinţa impusă de lit. d) a art. 486 alin. (1) C. proc. civ., raportorul a reţinut că recurenta-pârâtă a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., iar intimatele-reclamante au invocat excepţia nulităţii recursului, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, iar recurentele-reclamante au formulat punct de vedere prin care au arătat că îşi menţin solicitarea de constatare a nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor formulate de către recurenta-pârâtă în motivele de casare prevăzute de lege.

Celelalte părţi nu au formulat puncte de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Constatându-se încheiată procedura de filtru, prin rezoluţia din data de 8 noiembrie 2021, s-a fixat termen la data de 7 decembrie 2021, fără citarea părţilor, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

La acest termen de judecată, instanţa a reţinut cauza în pronunţare asupra excepţiei nulităţii recursului, invocate de intimatele-reclamante prin întâmpinare.

II.5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului:

În condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. şi art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului prin raportare la dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speţă, deşi recurenta-pârâtă a invocat incidenţa motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., susţinând că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii sau doar motive străine de natură cauzei, această invocare este una formală, partea nearătând în concret care sunt aceste motive.

Critica recurentei-pârâte în sensul că, în raport de prevederile art. 27 C. proc. pen., acţiunea intimatelor-reclamante este inadmisibilă nu este de natură a putea fi convertită în vreunul dintre motivele de casare prevăzute de lege, în condiţiile în care, deşi acestea par a susţine o greşită aplicare a legii, ce ar putea fi analizată din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă nu a indicat care este eroarea de judecată a curţii de apel din această perspectivă şi în ce mod aceste prevederi au fost aplicate sau interpretate greşit de către instanţă.

O astfel de modalitate de redactare a motivelor de recurs nu se circumscrie exigenţelor art. 488 C. proc. civ., care presupun ca, în calea de atac a recursului, să fie deduse judecăţii critici de nelegalitate împotriva dezlegărilor instanţei de apel.

Recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează o examinare a hotărârii atacate, sub aspectul legalităţii acesteia, instanţa de recurs verifică dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale. Această analiză nu se poate realiza în lipsa indicării şi dezvoltării motivelor de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligaţie care revine sub sancţiunea nulităţii, titularului căii de atac promovate.

Prin urmare, cum susţinerile formulate de recurenta-pârâtă nu reprezintă critici concrete de nelegalitate a hotărârii atacate, susceptibile de a fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare expres şi limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmăreşte să supună instanţei examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Aşa fiind, cum criticile formulate de recurenta-pârâtă nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. şi cum, în speţa de faţă, nu pot fi reţinute motive de casare de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din acelaşi cod, precum şi a prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de pârâta D. împotriva deciziei nr. 735 din data de 16 decembrie 2020 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 decembrie 2021.