Execution annulment routed to Cluj-Napoca Court as sole competent execution forum.

Şedinţa publică din data de 3 februarie 2022

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin contestaţia la executare înregistrată la 12 martie 2021 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, contestatorul Inspectoratul General al Poliţiei Române a solicitat, în contradictoriu cu intimatul A., suspendarea provizorie a executării silite până la soluţionarea cererii de suspendare a executării silite, suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei şi anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosarul nr. x/2021 al Biroului executorului judecătoresc B..

II. Hotărârea Judecătoriei Cluj-Napoca:

Prin sentinţa civilă nr. 6003 din 29 septembrie 2021, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, de fapt, contestatorul Inspectoratul General al Poliţiei Române are calitatea de debitor în procedura execuţională, acesta fiind cel care deţine patrimoniu susceptibil de executare silită şi nu secţia regională de transporturi, care acţionează doar în calitate de reprezentant la nivelul teritoriului pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Astfel, în considerarea dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - instanţă în a cărei circumscripţie se află sediul debitorului.

III. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti:

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 10366 din 6 decembrie 2021, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În motivare, instanţa a reţinut că potrivit titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 130 din 26 iunie 2020 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. x/2019, având în vedere şi cererea de deschidere a procedurii de executare silită formulată de creditorul A., în speţă, calitatea de debitor este deţinută de secţia Regională de Poliţie Transporturi Cluj prin Inspectoratul General al Poliţiei Române, această din urmă instituţie fiind doar reprezentantul debitorului secţia Regională de Poliţie Transporturi Cluj.

Constatând că sediul debitorului secţia Regională de Poliţie Transporturi Cluj se afla în circumscripţia Judecătoriei Cluj-Napoca la momentul sesizării organului de executare, instanţa a reţinut că această instanţă are calitatea de instanţă de executare şi, totodată, de instanţă competentă să soluţioneze cererea de contestaţie la executare formulată de creditor.

IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin contestaţia la executare ce face obiectul dosarului în care s-a ivit conflictul de competenţă, contestatorul Inspectoratul General al Poliţiei Române a solicitat anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosarul nr. x/2021 al Biroului executorului judecătoresc B., suspendarea provizorie a executării silite până la soluţionarea cererii de suspendare a executării silite şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei.

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) şi (3) din acelaşi act normativ.

Potrivit art. 712 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, iar conform art. 714 alin. (1) din acelaşi act normativ, contestaţia se introduce la instanţa de executare.

Instanţa de executare este definită de art. 651 alin. (1) C. proc. civ. ca fiind judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare (momentul la care a fost înregistrată cererea privind executarea silită la biroul executorului judecătoresc), domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.

În conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi text de lege, instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

În speţă, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, Biroul executorului judecătoresc B. a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite în dosarul execuţional nr. x/2021, având ca obiect cererea de executare silită formulată de creditorul A. împotriva debitoarei secţia Regională de Poliţie Transporturi Cluj prin Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Prin încheierea nr. 1385/CC din 5 februarie 2021 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2021, s-a admis cererea formulată de petentul Biroul executorului judecătoresc B., fiind încuviinţată executarea silită a debitoarei secţia Regională de Poliţie Transporturi Cluj prin Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunţată în recurs în interesul legii s-a statuat că "încă din momentul încuviinţării executării silite (care reprezintă condiţia esenţială a demarării efective a procedurii execuţionale) este determinată instanţa de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanţa de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menţionată, aceasta va rămâne aceeaşi pe întreaga procedură, fiind unica instanţă competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepţia cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel."

Cum în speţă cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin încheierea nr. 1385/CC din 5 februarie 2021 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare urmează a se stabili în favoarea judecătoriei care a încuviinţat executarea silită, anume în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Câtă vreme nu există o situaţie de excepţie cu privire la care legea să prevadă competenţa altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reţinând decizia pronunţată în procedura de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare dedusă judecăţii.

Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj- Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 februarie 2022.