Negative jurisdictional conflict resolved: Iași Court set as sole enforcement court for challenge

Şedinţa publică din data de 3 februarie 2022

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin contestaţia la executare înregistrată la 26 august 2020 pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, contestatorii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, în contradictoriu cu intimatul A., au solicitat anularea executării silite iniţiate de Biroul executorului judecătoresc "B." în dosarul nr. x/2019, anularea somaţiei din data de 31.07.2020, a încheierii nr. 2/31.07.2020 şi a tuturor actelor de executare emise în dosarul de executare, inclusiv a încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 2165/25.02.2020 pronunţate de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. x/2019 şi să se constate că a intervenit prescripţia dreptului intimatei de a cere executarea silită a sentinţei civile nr. 1403/22.11.2007 şi a sentinţei civile nr. 1192/20.05.2009 pronunţat de Tribunalul Suceava. Au solicitat, de asemenea, admiterea cererii de suspendare şi, în consecinţă, suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei.

Prin sentinţa civilă nr. 3050 din 7 aprilie 2021, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iaşi.

II. Hotărârea Judecătoriei Iaşi:

Prin sentinţa civilă nr. 8723 din 30 iulie 2021, Judecătoria Iaşi a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că domiciliul debitorului este în Suceava, astfel încât, în considerarea dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava - instanţă în a cărei circumscripţie se află domiciliul debitorului.

III. Hotărârea Judecătoriei Suceava:

Învestită prin declinare, Judecătoria Suceava a pronunţat sentinţa civilă nr. 4666 din 18 noiembrie 2021, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iaşi şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În motivare, instanţa a reţinut că executarea silită a fost încuviinţată de către Judecătoria Iaşi prin încheierea nr. 2165 din 25 februarie 2020, astfel că aceasta este instanţa de executare, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 20/2021 de soluţionare a recursului în interesul legii.

Ori, fiind stabilită deja instanţa de executare, orice altă chestiune care priveşte executarea silită încuviinţată, contestaţia la executare precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, se soluţionează de instanţa de executare conform art. 651 alin. (3) C. proc. civ., aceasta fiind în cauză Judecătoria Iaşi.

IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin contestaţia la executare ce face obiectul dosarului în care s-a ivit conflictul de competenţă, contestatorii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava au solicitat anularea executării silite iniţiate de Biroul executorului judecătoresc "B." în dosarul nr. x/2019.

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) şi (3) din acelaşi act normativ.

Potrivit art. 712 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, iar conform art. 714 alin. (1) din acelaşi act normativ, contestaţia se introduce la instanţa de executare.

Instanţa de executare este definită de art. 651 alin. (1) C. proc. civ. ca fiind judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare (momentul la care a fost înregistrată cererea privind executarea silită la biroul executorului judecătoresc), domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.

În conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi text de lege, instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

În speţă, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava, Biroul executorului judecătoresc "B." a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite în dosarul execuţional nr. x/2019, având ca obiect cererea de executare silită formulată de creditorul A. împotriva debitorilor Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava şi Ministerul Finanţelor Publice.

Prin sentinţa civilă nr. 328 din 27 ianuarie 2020, Judecătoria Suceava, în aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Iaşi.

Prin încheierea nr. 2165 din 25 februarie 2020 pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. x/2019, s-a admis cererea formulată de Biroul executorului judecătoresc "B.", fiind încuviinţată executarea silită a debitorilor Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava şi Ministerul Finanţelor Publice.

Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunţată în recurs în interesul legii s-a statuat că "încă din momentul încuviinţării executării silite (care reprezintă condiţia esenţială a demarării efective a procedurii execuţionale) este determinată instanţa de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanţa de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menţionată, aceasta va rămâne aceeaşi pe întreaga procedură, fiind unica instanţă competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepţia cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel."

Cum în speţă cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin încheierea nr. 2165 din 25 februarie 2020 pronunţată de Judecătoria Iaşi, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare urmează a se stabili în favoarea judecătoriei care a încuviinţat executarea silită, anume Judecătoria Iaşi, ca instanţă de executare.

Câtă vreme nu există o situaţie de excepţie cu privire la care legea să prevadă competenţa altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reţinând decizia pronunţată în procedura de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte constată că Judecătoria Iaşi este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare dedusă judecăţii.

Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iaşi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iaşi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 februarie 2022.