Annulment of cassation appeal for failure to articulate specific grounds of illegality under the Code of Civil Procedure

Şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2021

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 teza a II - a C. proc. civ., potrivit cărora "în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare", Înalta Curte constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Săveni la data de 11 aprilie 2018, sub numărul x/2018, reclamantul A. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâţii Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoşani, Comisia locală pentru aplicarea legii fondului funciar B., C., D., E. şi F., să se dispună rectificarea Titlului de proprietate nr. x/07.07.2002 emis pe numele autorului lor G., în sensul radierii din acest titlu a suprafeţei de 6113 mp din p.c. 924/56, teren arabil extravilan şi includerea pe acest titlu a suprafeţei de 413 mp în p.c. 929, suprafaţa de 230 mp în p.c. 930 şi suprafaţa de 5470 mp în p.c. 924.

2. Judecata în primă instanţă.

Prin sentinţa civilă nr. 346 din 22 martie 2019, Judecătoria Săveni a admis cererea formulată de reclamantul A. şi a dispus modificarea parţială a titlului de proprietate nr. x/07.07.2002, eliberat pe numele titularului G. (autorul părţilor), prin radierea suprafeţei de 6113 mp teren arabil extravilan înscrisă greşit în sola 58, p.c. 924/56 şi înscrierea în respectivul titlu de proprietate a suprafeţei de 413 mp teren arabil extravilan în p.c. 929, a suprafeţei de 230 mp teren arabil extravilan în p.c. 930 şi a suprafeţei de 5470 mp teren arabil extravilan în p.c. 924 (conform raportului de expertiză întocmit de expert H. în dosarul nr. x/2013 al Judecătoriei Săveni - dosar), subdiviziunile parcelelor cadastrale urmând a fi stabilite de către comisia locală de fond funciar.

2. Judecata în apel.

Prin decizia civilă nr. 1009 din 11 decembrie 2019, Tribunalul Botoşani a admis excepţia tardivităţii cu privire la motivele de apel depuse la data de 09.09.2019, excepţie invocată de instanţă din oficiu; a respins, ca nefondat, apelul formulat de pârâtul C. împotriva sentinţei civile nr. 346 din 22.03.2019 a Judecătoriei Săveni, pe care a păstrat-o.

3. Judecata în recurs.

Prin decizia civilă nr. 208 din 09 septembrie 2020, Curtea de Apel Suceava a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul C. împotriva deciziei civile nr. 1009 din 11 decembrie 2019, pronunţată de Tribunalul Botoşani.

4. Judecata contestaţiei în anulare.

Prin decizia civilă nr. 311 din 5 noiembrie 2021, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a respins, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul C. împotriva deciziei civile nr. 208 din 9 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava.

5. Cererea de revizuire.

Prin încheierea din data de 13 ianuarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, a dispus suspendarea judecării cererii de revizuire formulată de revizuentul C. împotriva deciziei civile nr. 311 din 5 noiembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, având în vedere faptul că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar părţile, legal citate, nu s-au prezentat în cauză.

6. Calea de atac exercitată în cauză.

Împotriva încheierii din data de 13 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, a declarat recurs revizuentul C., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 05 februarie 2021.

Prin cererea de recurs, neîntemeiată în drept, recurentul a prezentat aspecte cu privire la dosarul nr. x/2013 şi la dosarul nr. x/2018, aflat pe rolul Curţii de Apel Suceava, arătând că numitul I. este fratele său pe linie maternă şi a anexat certificatul de naştere al acestuia.

7. Apărările formulate în cauză.

Cererea de recurs a fost comunicată intimaţilor la data de 22 februarie 2020, respectiv la 23 februarie 2020, potrivit dovezilor de înmânare aflate la filele x, care nu au depus întâmpinare.

8. Procedura de filtru.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 05 iulie 2021, 06 iulie 2021, respectiv 07 iulie 2021, conform dovezilor aflate la filele x, iar la data de 09 iulie 2021, recurentul a depus concluzii scrise însoţite de o cerere de conexare, formulată în temeiul dispoziţiilor art. 139 din C. proc. civ., prin care a solicitat conexarea dosarului nr. x/2013 la dosarul nr. x/2018, ambele aflate pe rolul Judecătoriei Săveni.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488, astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Din verificarea argumentelor inserate în cuprinsul memoriului de recurs, Înalta Curte constată că recurentul nu a învederat vreo situaţie care să poată fi încadrată în vreuna din ipotezele vizate de norma legală menţionată.

Astfel, prin cererea de recurs, recurentul a prezentat aspecte privitoare la legătura sa de rudenie cu reclamantul A., respectiv chestiuni legate de fondul pricinii deduse judecăţii, fără a aduce critici de nelegalitate cu privire la soluţia pronunţată de Curtea de Apel Suceava prin încheierea care face obiectul prezentei căi de atac şi fără a invoca incidenţa vreunuia dintre cazurile de casare, expres şi limitativ, prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Prin urmare, fără să combată în vreun fel argumentele instanţei de apel şi fără a formula critici susceptibile de cenzură în recurs, recurentul a nesocotit existenţa judecăţii anterioare şi natura căii de atac a recursului.

Astfel, în calea extraordinară de atac a recursului, trebuie subliniat că nu are loc o devoluare a fondului cauzei, ceea ce constituie obiect al judecăţii fiind exclusiv legalitatea soluţiei contestate.

De aceea, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra motivele pentru care este eronată şi nelegală soluţia de suspendare, dispusă de Curtea de Apel Suceava, în temeiul prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. prin încheierea din data de 13 ianuarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020; or recurentul nu a invocat asemenea critici.

Având în vedere că recurentul nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate a deciziei atacate şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.

În raport de toate aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de revizuentul C. împotriva încheierii din 13 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DCECIDE:

Anulează recursul declarat de revizuentul C. împotriva încheierii din 13 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 noiembrie 2021.