Tort liability jurisdiction: forfeiture of relative territorial incompetence exception due to late filing of written defense

Şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia sub nr. x/2021 la data de 10 martie 2021, reclamantul A. a solicitat obligarea, în solidar, a pârâţilor Cabinet Individual de Avocatură B., B., Cabinet Individual de Avocatură C. şi C., la plata sumei de 20.000 RON, reprezentând daune materiale aferente indemnizaţiei lunare de revoluţionar care i s-ar fi cuvenit şi pe care a pierdut-o CA ca urmare a pronunţăriii sentinţei civile nr. 1971/2017 de către Tribunalul Hunedoara, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 3636/2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, respectiv la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 RON.

Prin sentinţa civilă nr. 1349/2021 din 07 iunie 2021, Judecătoria Alba Iulia a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâtul B., şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti.

În motivare, această instanţă a reţinut că deşi în cazul acţiunii în răspundere civilă delictuală competenţa teritorială este stabilită, în mod alternativ, de art. 113 alin. (1) pct. 9, din C. proc. civ. în favoarea atât a instanţei în circumscripţia căreia domiciliază pârâtul, respectiv Judecătoria sectorului 4 Bucureşti cât şi în cea în a cărei circumscripţie a fost săvârşită fapta ilicită, Judecătoria Deva sau s-a produs prejudiciu, respectiv Judecătoria Pietroşani, alegerea aparţinând reclamantului, conform art. 116 din C. proc. civ., competenţa teritorială în materia răspunderii civile delictuale este guvernată de norme cu caracter exclusiv.

Prin urmare, instanţa a reţinut că, în mod corect, prin notele de şedinţă, pârâtul B. a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Alba Iulia.

Învestită prin declinare, Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 13163 din 28 septembrie 2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia şi constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea judecăţii cauzei şi înaintarea dosarului Înaltei Curţi în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că acţiunea formulată de reclamant a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1349 C. civ. care atrage incidenţa dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., care stabilesc o competenţă teritorială alternativă, alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente aparţinând reclamantului, conform art. 116 din acelaşi act normativ, iar, în situaţia în care acesta ar sesiza o instanţa necompetentă, doar pârâtul este cel care ar putea să invoce necompetenţa teritorială.

În cauză, comunicarea cererii de chemare în judecată s-a făcut pârâţilor la data de 02 aprilie 2021, conform dovezilor aflate la filele x ale dosarului Judecătoriei Alba Iulia, iar pârâţii nu au formulat întâmpinare în termenul legal de 25 zile de la primirea comunicării.

Invocarea necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Alba Iulia s-a făcut de pârâtul B. prin concluziile scrise înregistrate la instanţă la data de 03 iunie 2021, după ce se fixase, prin rezoluţia din data de 04 mai 2021 primul termen de judecată la data de 07 iunie 2021, cu mult după expirarea termenului pentru depunerea întîmpinării.

Or, neinvocarea de către niciunul dintre pârâţi, în termenul prescris de lege a excepţiei de necompetentă de ordine privată, atrage decăderea acestora din dreptul de a o invoca, cu consecinţa că instanţa necompetentă rămâne legal învestită cu judecarea cauzei, astfel încât competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Judecătoriei Alba-Iulia.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul prezentei cauze îl reprezintă cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 10 martie 2021, prin care reclamantul A., în întemeiul dispoiţiilor art. 1349 alin. (1) şi (3) din C. civ., a solicitat obligarea pârâţilor Cabinet Individual de Avocatură B., B., Cabinet Individual de Avocatură C. şi C., în solidar, la plata sumei de 20.000 RON reprezentând daune materiale ca urmare a pierderii dreptului de a beneficia de indemnizaţia lunară de revoluţionar ca urmare a pronunţării sentinţei civile nr. 1971/2017 de către Tribunalul Hunedoara, hotărâre rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 3636/2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, respectiv, obligarea pârâţilor la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 RON.

În materia competenţei teritoriale, regula de drept comun este înscrisă în dispoziţiile art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

Se constată faptul că, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv acţiune în răspundere delictuală, acesteia nu-i sunt incidente numai dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., care reglementează regula generală de competenţă teritorială, ci şi prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ.

Astfel, prin art. 113 C. proc. civ. este stabilită o competenţă teritorială alternativă, în alin. (1) pct. 9 stipulându-se că, în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

Totodată, art. 129 C. proc. civ. reglementează excepţiile de necompetenţă, pe care le califică ca fiind de ordine publică sau privată, iar la alin. (2) pct. 3 stipulează că necompetenţa este de ordine publică în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.

În speţă, Înalta Curte constată că pentru soluţionarea cererii cu care a fost învestită Judecătoria Alba Iulia, respectiv acţiune în răspundere delictuală, legea nu instituie o competenţă teritorială exclusivă, ci în temeiul dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ., sunt incidente norme de competenţă teritorială alternativă.

Fiind vorba despre o normă de competenţă teritorială relativă, de ordine privată, nesocotirea ei putea fi invocată pe calea excepţiei de necompetenţă numai de către pârât în condiţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., respectiv doar prin întâmpinare, sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

Înalta Curte reţine că, în cauză, excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Alba Iulia nu a fost invocată în condiţiile art. 201 alin. (1) C. proc. civ., desi pârâţii, care aveau obligaţia de a depune întâmpinare, sub sancţiunea prevăzută de art. 208 din C. proc. civ., aşa cum reiese şi din conţinutul rezoluţiei din data de 24 martie 2021, emisă în dosarul nr. x/2021 de Judecătoia Alba Iulia, au fost încunoştiinţaţi la data de 02 aprilie 2021 despre această posibilitate, conform dovezilor aflate la filele x ale dosarului Judecătoriei Alba Iulia, ci a fost invocată de către unul dintre pârâţi, B., prin notele scrise depuse la data de 02 iunie 2021, în condiţiile în care termenul pentru depunerea întâmpinării prin care se putea invoca excepţii procesuale faţă de pretenţiile reclamantului, formula apărări şi propune probe s-a împlinit la data de 28 aprilie 2021.

În acest context, cum pârâţii nu au depus întâmpinare în termenul legal, Înalta Curte reţine că aceştia au fost decăzuţi din dreptul de a invoca excepţia necompetenţei teritoriale relative şi, în acest fel, o eventuală necompetenţă teritorială s-a acoperit.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 24 noiembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.