Nullity of appeal for failure to formulate specific illegality grounds within exhaustive statutory casation criteria

Şedinţa publică din data de 23 noiembrie 2021

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 23.08.2017 sub nr. x/2017, contestatoarea A. a formulat, în contradictoriu cu intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bacău, contestaţie la executare prin care a solicitat anularea somaţiei nr. x din data de 31.07.2017, emisă în dosarul de executare nr. x, de intimată, însoţită de titlul executoriu nr. x/31.07.2017, precum şi suspendarea executării silite.

Prin sentinţa civilă nr. 6483/08.11.2017, Judecătoria Bacău, secţia civilă a admis excepţia netimbrării şi a anulat, ca netimbrată, contestaţia la executare formulată.

Prin decizia nr. 971 din 15 mai 2018, Tribunalul Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia netimbrării, invocată din oficiu şi a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 6483/08.11.2017 a Judecătoriei Bacău.

Împotriva acestei din urmă decizii, reclamanta A. a declarat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 24.10.2018, iar prin decizia nr. 4213/05.12.2018 s-a admis excepţia necompetenţei materiale a I.C.C.J. şi s-a declinat în favoarea Curţii de Apel Bacău, competenţa de soluţionare a recursului, fiind astfel înregistrată la data de 16.01.2019 prezenta cale de atac.

Prin încheierea din data de 13 mai 2019, având în vedere lipsa părţilor, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. s-a suspendat judecata recursului.

2. Sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Bacău

Prin decizia nr. 125 din 09 martie 2020 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă s-a admis sesizarea de perimare şi s-a constatat perimată cererea de recurs formulată de A. în contradictoriu cu ANAF-AJFP Bacău.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 125 din 9 martie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a declarat recurs contestatoarea A..

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 19 martie 2021.

Recursul a fost comunicat intimatei Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bacău la 26 aprilie 2021, astfel cum reiese din dovada de comunicare aflată la dosar.

În cuprinsul cererii de recurs, care nu a fost întemeiat în drept, recurenta arată că hotărârea atacată este nelegală.

Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

4. Procedura de filtru

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reţinut că, în opinia raportorului, decizia nr. 125 din 09 martie 2020 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, este supusă căii de atac a recursului şi că, în măsura în care completul de filtru va aprecia că recursul este motivat, fiind şi posibilă încadrarea criticilor în unul dintre cazurile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., în aplicarea art. 493 alin. (5) C. proc. civ., completul de judecată urmează a se pronunţa asupra admisibilităţii în principiu, conform art. 493 alin. (6) C. proc. civ.

Raportul a fost comunicat părţilor la 18 octombrie 2021, conform dovezilor de comunicare de la filele x de la dosar.

La data de 27 octombrie 2021, recurenta A. a depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, arătând că menţine cele indicate în cererea de recurs, precizând că temeiul de drept al recursului îl constituie dispoziţiile art. 416 alin. (3) din C. proc. civ. şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Prin rezoluţia din 1 noiembrie 2021, s-a fixat termen de judecată la 23 noiembrie 2021, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul în raport de excepţia nulităţii, invocată de instanţă din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. De asemenea, potrivit art. 488 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute la pct. 1-8 din acest text legal.

Conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În speţă, Înalta Curte constată că aspectele dezvoltate de recurentă în cererea de recurs vizează nemulţumirile sale faţă de situaţia actuală în care se află aceasta şi familia sa, ca urmare a deciziei pronunţate, însă fără a dezvolta critici de nelegalitate a deciziei curţii de C. pen., astfel încât nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei că decizia atacată este nelegală şi potrivnică, susţinerile respective nu vizează legalitatea acesteia, atâta timp cât nu sunt dezvoltate motive concrete de nelegalitate.

Într-o atare situaţie în care recurenta nu relevă o greşeală în evaluarea judiciară ce susţine hotărârea atacată cu recurs, nu există suportul critic necesar spre a se verifica şi stabili, în coordonatele motivelor de casare reglementate prin art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., nelegalitatea evaluării realizate de instanţa de apel.

Drept urmare, criticile recurentei nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocate în cererea de recurs.

Înalta Curte reţine că instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judiciar eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă explicită şi se referă la una din situaţiile cuprinse în art. 488 din C. proc. civ.

Reproducerea, prin cererea de recurs, a nemulţumirilor părţilor cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată nu se constituie într-o critică de nelegalitate a deciziei, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei în soluţionarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Or, obiectul recursului constituindu-l decizia nr. 125 din 9 martie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raţionamentul instanţei în soluţia de constatare a perimării recursului.

În concluzie, întrucât aspectele invocate de recurentă nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ. şi nu se grefează pe conţinutul deciziei atacate şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta A., împotriva deciziei nr. 125 din 9 martie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 noiembrie 2021.