Invalid cassation appeal due to failure to frame arguments within statutory grounds of illegality

Şedinţa publică din data de 23 noiembrie 2021

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 31.10.2017 pe rolul Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă şi precizată la data de 15.11.2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat:

- să se constate nevalabilitatea excepţiei dreptului la acţiune cu referire la contractul de vânzare-cumpărare nr. x/05.11.1996 pe numele lui B. şi autoarea C.;

- să se constate valabilitatea lucrului judecat cu referire la dreptul la acţiune a constatării absolute a nulităţii contractului de vânzare-cumpărare nr. x/05.11.1996 în raport de sentinţa nr. 1962/02.11.2011 a Tribunalului Bucureşti;

- să se constate că Primăria Municipiului Bucureşti, prin Primarul General, nu a făcut apel referitor la capătul de cerere prin care s-a cerut nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. x/05.11.1996;

- să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. x/05.11.1996 prin art. 45 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 10/2001 pentru fraudarea Legii nr. 112/1995;

- să se constate întocmirea contractului de vânzare-cumpărare nr. x/05.11.1996 în timpul procesului de revendicare a apartamentului nr. x din str. x, început la 28.08.1996;

- să se constate că vânzarea apartamentului mai sus menţionat era interzisă şi prin Hotărârea nr. 17/23.11.1996, Dispoziţia nr. 18 a Municipiului Bucureşti.

Prin încheierea din 29.11.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă s-a dispus trimiterea dosarului nr. x/2017 la prezentul dosar, în baza art. 107 din Regulamentul de Organizare al Instanţelor Judecătoreşti.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 275 din 16.02.2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi a respins pentru autoritate de lucru judecat capătul 4 al cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B. şi Municipiul Bucureşti, prin Primar General. Totodată, a respins ca inadmisibile celelalte capete ale cererii de chemare în judecată.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin decizia nr. 672A din 02 iulie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A..

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 672A din 02 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă a declarat recurs reclamantul A..

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 5 ianuarie 2021.

Recursul a fost comunicat intimaţilor B. şi Municipiul Bucureşti, prin Primar general la 19 februarie 2021, astfel cum reiese din dovezile de comunicare aflate la dosar.

În cuprinsul cererii de recurs, reclamantul A. a dezvoltat, în esenţă, următoarele critici: cauza nu a fost niciodată judecată, instanţa de judecată nu a judecat fondul cauzei, ci doar a arătat că reclamantul nu are dreptul la o asemenea cerere în constatare, câtă vreme are deschisă calea unei cereri în realizare.

A mai susţinut că instanţa a reţinut în mod greşit că reclamantul a fost apărat de un avocat din oficiu, care nu a făcut nici o apărare. A solicitat conform art. 443-444 C. proc. civ. completarea dispozitivului, cerere pe care instanţa nu s-a pronunţat.

Recurentul nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. din C. proc. civ.

La 14 martie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 490 alin. (2) raportat la art. 471 alin. (5) C. proc. civ., intimatul B. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, prin prisma încercării de a pune în discuţie aspecte care au fost deja tranşate cu putere de lucru judecat prin deciziile civile care s-au mai pronunţat între părţi, excepţia autorităţii de lucru judecat, raportat la sentinţele nr. 814/29.05.2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosar nr. x/2017, nr. 347 A/09.10.2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti . A solicitat amendarea recurentului întrucât acesta săvârşeşte un abuz de drept prin promovarea numeroaselor cereri pe rolul instanţelor de judecată.

Intimatul Municipiul Bucureşti, prin Primar general, nu a formulat întâmpinare.

5. Procedura de filtru

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reţinut că, în opinia raportorului, recursul nu respectă cerinţa de formă a încadrării criticilor formulate în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., cererea de recurs nu cuprinde motive de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, cerinţă a cărei lipsă este sancţionată cu nulitatea potrivit art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

S-a mai arătat că, în raport de prevederile art. 493 C. proc. civ., în măsura în care completul de filtru va aprecia că nu este posibilă încadrarea criticilor formulate în niciunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., ar fi incidentă excepţia nulităţii prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. iar, în măsura în care va trece peste această excepţie, va aprecia asupra admisibilităţii în principiu a recursului, cu observarea cererii de amendare a recurentului, formulată de către intimat prin întâmpinare.

Raportul a fost comunicat părţilor la 22 şi 23 septembrie 2021, conform dovezilor de comunicare de la dosar.

Prin rezoluţia din 3 noiembrie 2021, s-a fixat termen de judecată la 23 noiembrie 2021, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul în raport de excepţia nulităţii, invocată prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. De asemenea, potrivit art. 488 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute la pct. 1-8 din acest text legal.

Conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În speţă, Înalta Curte constată că aspectele dezvoltate de recurent în cererea de recurs vizează nemulţumirile sale faţă de pretinsa nejudecare a fondului cauzei, însă fără a dezvolta critici de nelegalitate a deciziei Curţii de Apel, astfel încât nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantului că instanţa a reţinut în mod greşit că acesta a fost apărat de un avocat din oficiu, dar care nu ar fi făcut nicio apărare, aceasta nu poate fi încadrată în niciunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., recurentul fiind nemulţumit nu de măsurile luate de instanţa de apel, ci de activitatea prestată de avocatul din oficiu, încuviinţat la termenul din 21 noiembrie 2019 şi la care recurentul a renunţat la termenul din 4 iunie 2020.

Într-o atare situaţie în care recurentul doar reiterează propria poziţie procesuală adoptată în derularea litigiului, fără a releva o greşeală în evaluarea judiciară ce susţine hotărârea atacată cu recurs, nu există suportul critic necesar spre a se verifica şi stabili, în coordonatele motivelor de casare reglementate prin art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., nelegalitatea evaluării realizate de instanţa de apel.

Drept urmare, criticile recurentului nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocate în cererea de recurs.

Înalta Curte reţine că instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judiciar eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă explicită şi se referă la una din situaţiile cuprinse în art. 488 din C. proc. civ.

Reproducerea, prin cererea de recurs, a nemulţumirilor părţilor cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată nu se constituie într-o critică de nelegalitate a deciziei, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei în soluţionarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Or, obiectul recursului constituindu-l decizia nr. 672A din 02 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raţionamentul instanţei în soluţia de respingere a apelului ca nefondat.

În concluzie, întrucât aspectele invocate de recurent nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ. şi nu se grefează pe conţinutul deciziei atacate şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamantul A., împotriva deciziei nr. 672A din 2 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 noiembrie 2021.