Divorce jurisdiction conflict: Last common domicile versus plaintiff's residence when defendant lives abroad

Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2021

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 18 noiembrie 2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. solicitând instanţei să dispună: desfacerea căsătoriei încheiate la data de 07 noiembrie 2013 din culpa exclusivă a pârâtei; exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minorii C., D., şi E., în mod exclusiv de reclamant; stabilirea locuinţei minorilor la domiciliul reclamantului; obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor, precum şi revenirea pârâtei la numele purtat anterior căsătoriei.

La data de 16 decembrie 2020, pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat: desfacerea căsătoriei din vina ambilor soţi; exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi; stabilirea locuinţei minorilor la domiciliul pârâtei şi obligarea reclamantului la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor.

În subsidiar, în ipoteza stabilirii locuinţa minorilor la domiciliul reclamantului a solicitat stabilirea unui program de legături personale cu minorii.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1231 din 22.04.2021, pronunţată de Judecătoria Bârlad, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată de pârâtă prin întâmpinare, dispunându-se, pe cale de consecinţă, declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.

În motivarea soluţiei de declinare s-a reţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 915 C. proc. civ., precum şi faptul că ultima locuinţă comună a părţilor a fost situată în Bacău, motiv pentru care instanţa a apreciat că Judecătoria Bacău este competentă să soluţioneze prezenta cauză.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Bacău, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 4563 din 11 octombrie 2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Bacău în soluţionarea prezentei cauze, invocată de reclamant, şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Bârlad. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

În considerentele hotărârii instanţa a reţinut că ultimul domiciliu comun al soţilor s-a aflat pe raza judeţului Bacău, situaţie admisă de ambii soţi în actele de procedură şi rezultată din anchetele psihosociale efectuate în cauză, precum şi din înscrisurile depuse la dosar, însă la momentul sesizării instanţei cu acţiunea introductivă niciuna dintre părţi nu mai locuia la domiciliul comun, reclamantul alături de minori având locuinţa în comuna Pogana, judeţ Vaslui, iar pârâta locuind în fapt pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii.

Reţinând incidenţa prevederile art. 915 alin. (1) C. proc. civ., prin raportare la situaţia de fapt rezultată din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, s-a apreciat că Judecătoria Bârlad este instanţa competentă să soluţioneze cererea de divorţ, în contextul în care domiciliul reclamantului se află în comuna Pogana, judeţ Vaslui, localitate arondată instanţei arătate.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale în funcţie de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispoziţiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 915 alin. (1) C. proc. civ., cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor, în cazul în care cel puţin unul dintre soţi mai locuieşte în circumscripţia instanţei de la această locuinţă, iar dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul.

În speţă, instanţele în conflict au considerat, în mod corect, că sunt aplicabile dispoziţiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ., ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie se află ultimul domiciliu comun al părţilor.

Conflictul negativ de competenţă a fost determinat de aplicarea diferită, de către instanţele aflate în conflict, a dispoziţiilor legale menţionate anterior la situaţia de fapt din dosar.

Din examinarea actelor dosarului, rezultă că ultimul domiciliu comun al părţilor a fost situat pe raza judeţului Bacău însă la momentul introducerii cererii de divorţ părţile nu se mai aflau la locuinţa comună, reclamantul alături de minori având locuinţa în comuna Pogana, judeţul Vaslui, aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Bârlad, iar pârâta locuind în fapt în Regatul Unit al Marii Britanii.

Raportat la această situaţie de fapt, se constată că niciuna dintre părţi nu se mai află în locuinţa ce a constituit domiciliul comun, că pârâta este stabilită în străinătate, iar reclamantul locuieşte în comuna Pogana, judeţul Vaslui, astfel că învestirea primei instanţe sesizate s-a realizat cu respectarea normelor de competenţă în vigoare la data începerii procesului.

În raport de cele anterior reţinute şi de dispoziţiile legale enunţate, Înalta Curte va stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 noiembrie 2021.