Cassation inadmissible for failure to articulate legal defects in appellate reasoning regarding premature appeal of interlocutory order

Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea pronunţată de Tribunalul Covasna

Prin încheierea din 21 ianuarie 2021, pronunţată de Tribunalul Covasna, secţia civilă s-au respins, ca nefondate: excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a Tribunalului Covasna, excepţie invocată de pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna; excepţia netimbrării/insuficientei timbrări a acţiunii invocate de pârâtul A.; excepţia litispendenţei faţă de cauza înregistrată la Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2019, soluţionată prin sentinţa civilă nr. 231/S/2019, definitivă prin decizia civilă 284/2020 a Curţii de Apel Braşov, excepţie invocată de pârâtul B.; excepţia inadmisibilităţii acţiunii raportat la prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 193 alin. (1) C. proc. civ., excepţie invocată de pârâţii IPJ Covasna, C., D. şi E.; excepţia decăderii reclamantei din dreptul de formula acţiunea, conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, excepţie invocată de pârâţii IPJ Covasna, C., D. şi E.; excepţia autorităţii de lucru judecat faţă de sentinţa civilă nr. 231/S/2019 a Tribunalului Braşov, definitivă prin decizia civilă 284/2020 a Curţii de Apel Braşov, excepţie invocată de pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi F. S.A..

Prin aceeaşi încheiere s-a luat act că pârâtul Statul Român nu mai susţine excepţia tardivităţii depunerii modificării de acţiune; s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului General al Poliţiei Române; s-a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulate în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice.

S-a stabilit că instanţa se va pronunţa odată cu fondul cauzei asupra excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor B., G., C., E., H., A., D. şi Poliţiei mun. Târgu Secuiesc din cadrul IPJ Covasna.

S-a stabilit termen de judecată la data de 18.02.2021, cu citarea părţilor.

Împotriva aceste hotărâri, în ceea ce priveşte soluţia de admitere a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii formulate în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, a formulat apel reclamanta I. SRL

2. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Braşov

Prin decizia civilă nr. 410/Ap din data de 13 aprilie 2021, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a admis excepţia prematurităţii promovării apelului şi, în consecinţă, a respins, ca prematură, cererea de apel formulată de reclamantă S.C. I. S.R.L. împotriva încheierii pronunţate la data de 21 ianuarie 2021 în dosarul civil nr. x/2019 al Tribunalului Covasna.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 410/Ap din data de 13 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, a declarat recurs pârâta F. S.A.

Recurenta-pârâtă a invocat incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 4, 7 şi 8 C. proc. civ., apreciind că hotărârea recurată este netemeinică şi nelegală.

În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta-pârâtă a arătat că invocă nulitatea absolută de ordine publică a acţiunii reclamantei întemeiată pe principiul de drept potrivit căruia nimeni nu poate formula nici un interes şi nici un drept cu privire la bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni, principiu întărit prin dispoziţiile art. 2, lit. c) coroborate cu cele ale art. 49 lit. c) din Legea nr. 129/2019, interdicţie întărită prin decizia nr. 16/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Luând în considerare principiul anterior menţionat, pârâta învederează că soluţionarea legală a cauzei este determinată de situaţia juridică a imobilelor MTS S.A., ce impune instanţei să constate nulitatea absolută a tuturor "documentelor juridice" date în cauză şi să dispună restabilirea situaţiei anterioare contestaţiilor ilicite din dosarul nr. x/2016, puse în executare, în dosarul execuţional nr. x/2016 al BEJ J..

Invocă nulitatea absolută a următoarelor documente care atestă şi chiar promovează interese privind bunurile imobile MTS S.A. provenite din săvârşirea infracţiunilor constatate prin sentinţa penală nr. 232/2006 a Judecătoriei Câmpina, rămasă definitivă şi executorie prin decizia penală nr. 316/2010 a Curţii de Apel Ploieşti: actul de adjudecare imobiliară din 14 august 2012 încheiat de BEJ K.; contractul de locaţiune din 2012, modificat în 2015 încheiat de societatea numitului L. S.R.L.; contestaţiile la executare formulate de detentori cu încălcarea dispoziţiilor art. 598 şi art. 600 C. proc. pen., conexate în dosarul nr. x/2016; hotărârea de desfiinţare a executării silite pronunţată în dosarul nr. x/2016.

Arată că nici o instanţă nu poate avea competenta de a judeca cauze civile privind deţinerea şi folosirea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni deoarece excede atribuţiilor puterii judecătoreşti, iar necompetenta este absolută.

De asemenea, restabilirea situaţiei anterioare actelor ilicite reprezintă obligaţia legală a instanţei de judecată motiv pentru care solicită restabilirea situaţiei anterioare contestaţiilor ilicite formulate în dosarul nr. x/2016.

4. Procedura desfăşurată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În cauză nu a fost realizată procedura de filtru, data iniţială a dosarului fiind ulterioară datei de 21 decembrie 2018, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, lege prin care au fost abrogate dispoziţiile art. 493 C. proc. civ. referitoare la procedura de filtru.

La 18 octombrie 2021, intimata I. S.R.L. a formulat note scrise prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că recurenta şi-a pierdut capacitatea procesuală de folosinţă având în vedere că prin sentinţa civilă nr. 63 din 5 noiembrie 2020 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 537/A din 3 noiembrie 2020 pronunţată de Tribunalul Covasna, secţia civilă s-a constatat dizolvarea de drept a recurentei.

Recurenta a depus note scrise.

Prin rezoluţia din 4 octombrie 2021 s-a stabilit termen la 18 noiembrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în vederea soluţionării recursului.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Înalta Curte reţine că recursul este o cale extraordinară de atac de reformare care, în concordanţă cu principiul legalităţii căilor de atac reglementat de art. 457 din C. proc. civ., poate fi exercitată în termenele şi condiţiile prevăzute de lege.

În privinţa recursului, una dintre condiţiile esenţiale stabilite de lege este aceea că poate fi exercitat pentru motivele strict şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Art. 488 alin. (1) C. proc. civ. permite exercitarea recursului exclusiv pentru motive de nelegalitate, instanţa de recurs neavând competenţa legală de a proceda la reaprecierea probelor pe baza cărora aceasta a fost reţinută ori de a cenzura situaţia de fapt căreia i-au fost aplicate normele de drept incidente.

Obligaţia recurentului de a motiva recursul presupune nu numai evocarea simplei sale nemulţumiri în raport cu soluţia atacată, ci implică obligaţia de a arăta cazul sau cazurile de casare pe care se întemeiază, dintre cele reglementate limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., precum şi dezvoltarea lor în concret, respectiv raportarea motivului de casare invocat la procedura derulată în faţa instanţei anterioare şi/sau hotărârea recurată, criticându-se măsurile procedurale dispuse de instanţă sau raţionamentul logico-juridic expus în cuprinsul hotărârii atacate.

Neindicarea unei teze de recurs ori indicarea greşită a unor motive de casare, dar susceptibile de încadrare de către instanţă în oricare dintre ipotezele de nelegalitate de la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., pe temeiul interpretării per a contrario a dispoziţiilor art. 489 alin. (2) din cod, nu vor fi sancţionate cu nulitatea recursului, însă invocarea unor critici care nu se încadrează în mod real în motivul sau motivele de casare invocate şi nici într-un alt motiv de recurs prevăzut de lege va atrage aplicarea sancţiunii nulităţii căii de atac, în conformitate cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judiciar eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă explicită şi se referă la cel puţin una din ipotezele menţionate în art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., se reţine că aceste critici trebuie să vizeze soluţia şi/sau considerentele.

Or, obiectul recursului constituindu-l decizia pronunţată în apel, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă la a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raţionamentul instanţei de apel în soluţionarea acestei căi de atac, astfel încât criticile din recurs să se circumscrie acestei dezlegări.

În speţă, cu privire la recursul pârâtei, Înalta Curte reţine că aceasta, deşi a procedat la încadrarea criticilor invocate în motivele de casare prevăzute de 488 alin. (1) pct. 4, 7 şi 8 din C. proc. civ., nu a formulat critici care să poate fi circumscrise motivelor de casare expres şi limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

Astfel, criticile formulate de pârâtă nu au legătură cu considerentele sau dispozitivul hotărârii atacate, ci vizează nemulţumirile pârâtei în legătură cu raporturile litigioase existente între părţi şi desfăşurate în cadrul altor dosare decât cel de faţă.

Or, prin motivele de recurs, recurenta-pârâtă trebuia să indice, punctual, de ce sunt greşite considerentele instanţei de apel care sprijină soluţia adoptată, însă aceasta, fără să arate de ce este nelegală dezlegarea dată de instanţă în faza procesuală a apelului, în legătură cu respingerea, ca prematură, a cererii de apel formulată de reclamantă S.C. I. S.R.L. împotriva încheierii pronunţate la data de 21 ianuarie 2021, în dosarul civil nr. x/2019 al Tribunalului Covasna, invocă aspecte legate de nulitatea unor acte juridice încheiate, pronunţate sau emise anterior soluţionării prezentei cauze.

O astfel de modalitate de redactare a memoriului de recurs nu se circumscrie exigenţelor art. 488 C. proc. civ., care presupun ca, în calea de atac a recursului, să fie deduse judecăţii critici de nelegalitate împotriva dezlegărilor instanţei de apel.

Ca atare, nu se poate proceda la o încadrare a susţinerilor formulate de către pârâtă prin cererea de recurs în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., aspect de natură a atrage incidenţa sancţiunii nulităţii recursului, reglementată de art. 489 alin. (2) din acelaşi cod.

Aşa fiind, cum criticile formulate de recurenta-pârâtă nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ. şi cum, în speţă, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) raportate la cele ale art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din acelaşi cod, precum şi al prevederilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurenta-pârâtă F. S.A. împotriva deciziei civile nr. 410/Ap din 13 aprilie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâta F. S.A. împotriva deciziei civile nr. 410Ap din 13 aprilie 2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 noiembrie 2021.