Statutory finality of appellate decisions in political party registration bars cassation review

Şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2021

asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 26 august 2020, A. - B., prin Preşedinte C. şi D., Unitate şi Solidaritate - E., prin Preşedinte F. au solicitat, în temeiul art. 38, art. 25, art. 26, art. 18 alin. (2) şi (3), art. 20 şi art. 21 din Legea nr. 14/2003, înregistrarea în Registrul partidelor politice a Protocolului de fuziune prin absorbţie dintre B. şi E. şi menţionarea modificărilor la Statutul B..

Terţul G. a formulat, în temeiul art. 38 alin. (2) raportat la art. 25 alin. (2) şi art. 20 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 şi art. 61 şi următ. C. proc. civ., cerere de intervenţie în interes propriu, arătând că este simpatizant al D., Unitate şi Solidaritate şi că fuziunea prin absorbţie între cele două partide este total inoportună pentru acesta, în condiţiile în care deputaţii A. au votat în Parlamentul României propunerea legislativă nr. 292/2019 privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru judecători şi procurori, astfel cum rezultă din extrasul de pe site-ul Camerei Deputaţilor ataşat cererii de intervenţie.

2. Sentinţa pronunţată de tribunal

Prin sentinţa nr. 80/DEC din 30 octombrie 2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a respins cererea de intervenţie voluntară formulată de H., ca inadmisibilă. A admis cererea de chemare în judecată. A luat act de Protocolul de fuziune prin absorbţie aprobat la data 15 august 2020 în şedinţa comună a I. şi Convenţiei Naţionale a D. şi Solidaritate, a încuviinţat modificarea Statutului A. intervenită conform celor hotărâte în cadrul şedinţei comune, a dispus înscrierea modificării statutului şi a protocolului de fuziune prin absorbţie în Registrul Partidelor Politice şi a dispus radierea D. şi Solidaritate.

3. Decizia pronunţată de curtea de apel

Prin decizia nr. 653A din 16 aprilie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins apelul declarat de intervenientul G. împotriva sentinţei tribunalului. A respins cererile de intervenţie accesorie formulate de J. şi K., ca neîntemeiate.

4. Calea de atac a recursului formulată în cauză

Împotriva acestei decizii a declarat recurs intervenientul G. ale cărui motive au fost subsumate dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A solicitat casarea deciziei atacate, precum şi a sentinţei tribunalului şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată primei instanţe, arătând că hotărârile au fost date cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.

A menţionat că este simpatizant al E. şi a considerat că fuziunea prin absorbţie dintre B. şi E. este total inoportună pentru cel din urmă, în condiţiile în care deputaţii B. au votat în Parlamentul României propunerea legislativă nr. 292/2019 privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru judecători şi procurori.

A considerat că are un interes personal, legitim, determinat, născut şi actual pentru a interveni în dosar, în conformitate cu prevederile art. 33 C. proc. civ., mai ales în condiţiile în care cererea introductivă a fost formulată cu încălcarea Legii nr. 14/2003 şi a Statutului B..

A mai apreciat că, pe lângă interesul său personal de a interveni în cauză, trebuie avută în vedere şi ocrotirea interesului tuturor simpatizanţilor de bună-credinţă ai E. care nu vor ca acesta să dispară, precum şi ocrotirea interesului general de a nu se permite înregistrarea unei fuziuni realizate cu încălcarea legii.

A arătat că a formulat o cerere de intervenţie şi în dosarul nr. x/2019, care are ca obiect înregistrarea alianţei politice dintre B. şi E. şi că prin încheierea din 27 mai 2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis, în principiu, cererea de intervenţie, apreciind că justifică un interes derivând din calitatea de simpatizant al E..

A învederat că având în vedere art. 431 alin. (2) C. proc. civ., constatarea tribunalului poate opera chiar ca lucru judecat în raport cu cererea de intervenţie formulată în prezentul dosar, care are un obiect similar cu cel al dosarului nr. x/2019

5. Apărările formulate în cauză

Intimaţii nu au formulat întâmpinare în cauză.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Legea nr. 14/2003 reglementează, la art. 20-26, instanţele de judecată în materia partidelor politice competente a soluţiona cererile de înregistrare ale partidelor politice, precum şi cele de modificare a statului sau programului acestora, respectiv tribunalul în primă instanţă şi curtea de apel în calea de atac a apelului.

Ca atare, regimul juridic al exercitării căilor de atac în această materie respectă ierarhia instituită de art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

De altfel, aşa cum precizează expres art. 21 alin. (4) din acelaşi act normativ, decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, ceea ce înlătură orice dubiu în privinţa regimului căilor de atac împotriva hotărârilor pronunţate în această materie şi dovedeşte caracterul pur speculativ şi nefondat al susţinerilor recurentului potrivit cărora neprecizarea în cuprinsul art. 21 alin. (2) a faptului că decizia Tribunalului Bucureşti este supusă numai apelului ar deschide calea recursului împotriva acesteia.

Or, în speţă, calea de atac a apelului a fost exercitată şi soluţionată prin decizia nr. 653A din 16 aprilie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, hotărâre ce are caracter definitiv, conform celor arătate.

Astfel, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

Rezultă că deciziile definitive, date în soluţionarea apelului, nu pot fi supuse recursului şi, ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor atare hotărâri.

Prin urmare, în raport de conţinutul dispoziţiilor legale anterior menţionate, se constată că recursul declarat este inadmisibil, hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti fiind una definitivă în sensul dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată pe calea recursului.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Cum recursul de faţă înfrânge această regulă a procedurii civile, el se priveşte ca inadmisibil şi va fi respins în consecinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de intervenientul G. împotriva deciziei nr. 653A din 16 aprilie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 17 noiembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.