Nullity of appeal against interlocutory orders due to failure to allege grounds of illegality for cassation

Şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2021

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea de şedinţă din data de 8 iunie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a amânat pronunţarea, iar prin încheierea din 15 iunie 2021 a respins cererea de recuzare, ca inadmisibilă. A respins cererea de lămurire/completare, ca neîntemeiată. A respins cererea formulată la 21 aprilie 2020 de petentul A., în contradictoriu cu intimaţii B., C., D., E., F., Municipiul Bucureşti prin Primar general, Primăria sectorului 1 Bucureşti şi S.C. Herăstrău Nord S.A., ca neîntemeiată. A respins cererea de amendare, ca neîntemeiată.

Împotriva acestor încheieri au fost formulate de către A. două căi de atac intitulate "apel".

A arătat că instanţa a refuzat să vadă că nu există prescripţie în constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare - cumpărare nr. x/1996, susţinând şi faptul că instanţa trebuia să suspende soluţionarea cauzei.

A solicitat admiterea apelului, anularea încheierilor şi trimiterea cauzei pentru judecată pe fond.

Căile de atac intitulate "apel" sunt nule, sancţiune ce va fi aplicată acestora, în considerarea argumentelor ce succed.

Prealabil, se constată că cererile intitulate "apel" au fost formulate împotriva a două încheieri pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, una de amânare a pronunţării şi cealaltă de respingere a cererii de lămurire/completare a dispozitivului deciziei nr. 347 A/2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, pronunţată în apel.

Cum decizia a cărei lămurire/completare s-a solicitat este dată în apel, împotriva acesteia se poate exercita calea de atac a recursului, de care, de altfel, a uzitat petentul, recursul fiind soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă prin decizia nr. 5179/2013.

Prin urmare, şi împotriva deciziei de respingere a cererii de lămurire/completare dispozitiv se poate declara recurs, în raport de dispoziţiile art. 2813 C. proc. civ. de la 1865, act normativ aplicabil litigiului în raport de data înregistrării dosarului pe rolul instanţelor judecătoreşti, respectiv anul 2008, iar încheierea de amânare a pronunţării face parte integrantă din încheierea din 15 iunie 2021.

Faţă de aceste dispoziţii legale coroborate cu cele cuprinse la art. 4 pct. 1 C. proc. civ., cererile intitulate "apel" îndreptate împotriva unor încheieri pronunţate în calea de atac a apelului şi înaintate spre soluţionare prezentei instanţe, a cărei competenţă e circumscrisă soluţionării recursurilor declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, vor fi analizate în regimul căii de atac a recursului şi vor fi tratate ca atare prin prisma exigenţelor impuse sub aspectul motivării, prin norma art. 304 C. proc. civ., iar nu apreciate ca inadmisibile strict prin denumirea atribuită de parte (aceea de apel).

Potrivit art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind limitativ prevăzute la art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

Potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea sau modificarea hotărârii recurate, întrucât a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea motivului de recurs ca fiind unul din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării de critici privind modul de judecată al instanţei raportat la motivul de recurs invocat.

Indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora realizează exigenţele art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 din cod.

Or, în speţă, se observă că recurentul nu a susţinut în vreun fel nelegalitatea soluţiei atacate, limitându-se a aduce ca argumente nemulţumiri şi aspecte care ţin de fondul cauzei (prescripţie), în condiţiile în care prin încheierea atacată a fost soluţionată o cerere de lămurire/completare dispozitiv.

Însă în calea extraordinară de atac a recursului nu are loc o devoluare a fondului, ceea ce constituie obiect al judecăţii fiind legalitatea hotărârii pronunţată în apel.

O astfel de atitudine procesuală a părţii ignoră faptul că pe calea recursului nu pot fi valorificate orice fel de nemulţumiri, ci doar acelea care îmbracă forma unor aspecte de nelegalitate în termenii prevăzuţi de art. 304 C. proc. civ.

Ca atare, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 304 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este eronat şi nelegal raţionamentul Curţii de Apel Bucureşti.

Văzând dispoziţiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., precum şi pe cele ale art. 306 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 304 din cod, se va constata nulitatea căilor de atac exercitate în asemenea condiţii procedurale încât nu este posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a hotărârilor atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nule căile de atac intitulate "apel" declarate de A. împotriva încheierilor din 8 iunie 2021 şi 15 iunie 2021 ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 noiembrie 2021.