Contested Execution Peremption: Nullity of Appeal for Late Motives Despite Separate Memorandum

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

I.1. Obiectul cauzei:

Prin contestaţia la executare înregistrată la data de 8 iunie 2015 pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, secţia civilă, sub nr. x/2015, contestatorii A. şi B., în contradictoriu cu intimata C. S.A., au solicitat anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 3753/2014 al D. şi E., suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

I.2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, secţia civilă:

Prin sentinţa civilă nr. 8131 din data de 18 iunie 2015, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

I.3. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă:

Prin sentinţa civilă nr. 18503 din data de 21 decembrie 2015, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Tribunalului Bucureşti, în vederea soluţionării acestuia.

I.4. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă asupra conflictului negativ de competenţă:

Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 127 din data de 5 februarie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2016, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

I.5. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, secţia civilă, după stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea sa:

Prin sentinţa civilă nr. 6891 din data de 26 mai 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, secţia civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea de repunere a cauzei pe rol, a admis excepţia perimării cererii de chemare în judecată, invocată din oficiu, şi a constatat perimată cererea de chemare în judecată formulată de contestatorii A. şi B..

I.6. Decizia pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă:

Prin decizia nr. 190R din data de 10 iulie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis excepţia perimării recursului şi a constatat perimată cererea de recurs formulată de recurentul-petent B. împotriva sentinţei civile nr. 6891 din data de 26 mai 2017 pronunţate de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.

I.7. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie:

Prin decizia civilă nr. 163 din data de 16 februarie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca nefondată, cererea de repunere pe rol şi a constatat perimat recursul declarat de recurenţii-contestatori B. şi A. împotriva deciziei civile nr. 190R din data de 10 iulie 2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

1.8. Calea de atac formulată în cauză:

Împotriva deciziei civilă nr. 163 din data de 16 februarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie au declarat recurs contestatorii A. şi B..

Prin cererea de recurs, recurenţii-contestatori, fără a invoca vreunul dintre motivele de casare reglementate de lege şi fără a arăta care sunt criticile pe care înţeleg să le aducă hotărârii recurate, au solicitat admiterea căii de atac şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Ulterior, la data de 7 mai 2021 (plic la dosarul de recurs), recurenţii-contestatori au depus motivele de recurs, invocând incidenţa motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă, că în mod greşit curtea de apel a constatat perimarea, întrucât, la data de 4 decembrie 2020, au depus cerere de repunere a cauzei pe rol, cerere care reprezintă un act de procedură făcut în vederea judecării procesului, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 417 C. proc. civ.

I.9. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Dosarul a fost înregistrat pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 18 martie 2021 şi a fost repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de filtru nr. 2.

Prin rezoluţia din data de 19 martie 2021, s-a dispus întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, după îndeplinirea procedurilor de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

În concluziile raportului întocmit în cauză, raportorul a reţinut că recursul este formulat în termen legal, iar cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii, precum şi că părţile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei recurate.

S-a mai arătat că recurenţii-contestatori au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac exercitate în cauză.

În ceea ce priveşte cerinţa motivării recursului, raportorul a constatat că memoriul prin care recurenţii-contestatori au procedat la motivarea căii de atac a fost depus cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 487 alin. (1) coroborat cu art. 421 alin. (2) C. proc. civ. şi şi-a exprimat opinia că, în cauză, este incidentă sancţiunea nulităţii.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, iar recurenţii-contestatori au depus punct de vedere prin care au susţinut că motivele de recurs au fost formulate cu respectarea dispoziţiilor legale care permit depunerea acestora printr-un memoriu separat.

Intimata F. nu a depus punct de vedere la raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

În condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. şi art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

În cauză, prin decizia recurată, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a constatat perimat recursul declarat de recurenţii-contestatori B. şi A. împotriva deciziei civile nr. 190R din data de 10 iulie 2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata F..

Potrivit dispoziţiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare, iar, în cazul în care termenul pentru exercitarea recursului curge de la un alt moment decât acela al comunicării hotărârii, motivarea recursului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care va curge, însă, de la data comunicării hotărârii, prin aplicarea în recurs a dispoziţiilor art. 470 alin. (5) C. proc. civ., în conformitate cu art. 487 alin. (1) din acelaşi cod.

Decizia recurată a fost comunicată recurenţilor-contestatori la data de 9 martie 2021, astfel cum rezultă din procesele-verbale de înmânare aflate la dosarul curţii de apel, iar, faţă de dispoziţiile legale anterior evocate, termenul pentru motivarea recursului s-a împlinit la data de 15 martie 2021 (luni).

Or, motivarea recursului a fost depusă la data de 7 mai 2021, ulterior datei de 15 martie 2021, dată la care s-a împlinit termenul legal pentru motivarea recursului, calculat în raport de dispoziţiile art. 421 alin. (2) şi art. 470 alin. (5) C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte reţine că împrejurarea susţinută de către recurenţii-contestatori, prin punctul de vedere la raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului, potrivit căreia motivarea recursului s-a făcut printr-un memoriu separat aşa cum permit normele reglementate de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., nu are relevanţă din perspectiva termenului de motivare a recursului, în condiţiile în care legea prevede un termen imperativ în care partea are posibilitatea să procedeze la motivarea căii de atac, termen care nu a fost respectat de către recurenţii-contestatori.

Prin urmare, în cauză, devin aplicabile prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., fiind incidentă sancţiunea nulităţii recursului pentru nemotivarea în termen a căii de atac.

Aşa fiind, cum recursul formulat de recurenţii-contestatori A. şi B. nu a fost motivat în termen legal, în lipsa invocării, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., a unor motive de ordine publică, în temeiul art. 493 alin. (5) din acelaşi cod, Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de contestatorii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 163 din data de 16 februarie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 noiembrie 2021.