Territorial jurisdiction in compulsory motor liability insurance: injured third party's right to sue at own domicile under Art. 115(3) Civil Procedure Code
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Râmnicu Vâlcea Court, ordering that court to adjudicate the claim; this decision prevails over the conflicting rulings of the Târgu Jiu and Râmnicu Vâlcea courts, which had reciprocally declined jurisdiction. The dispute involved a claim by an injured third party against a liability insurer and the at-fault driver for damages resulting from a traffic accident, with the central legal issue being which court had territorial competence under Romanian procedural law. Applying Articles 115(3) and 116 of the Civil Procedure Code, the Court determined that in compulsory civil liability insurance cases, an injured third party has the right to choose between the defendant’s domicile or their own domicile for filing suit, thereby confirming the competence of the court located at the plaintiff’s residence.
Legislator headnote
AI generatedart. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ, art. 116 C. proc. civ, art. 115 din C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ, art. 115 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ; Territorial jurisdiction in compulsory motor liability insurance: injured third party's right to sue at own domicile under Art. 115(3) Civil Procedure Code: Astfel, Judecătoria Târgu Jiu, în esenţă, a constatat că, în speţă, obiectul cererii se plasează în sfera cererilor în materie de asigurări, iar din perspectiva competenţei instanţei care va soluţiona o astfel de cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 115 din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2021
I. Circumstanţele cauzei:
1. Obiectul cauzei:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii B. S.A. şi C., solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, să fie obligaţi, în solidar, pârâţii să îi plătească suma de 14.001,46 RON, reprezentând contravaloarea reparaţiilor efectuate la autoturismul marca x, cu număr de înmatriculare x, în urma accidentului rutier din data de 19 septembrie 2020 şi suma de 500 RON, reprezentând daune morale.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta C. a invocat, cu prioritate, excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, solicitând declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, iar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca nefondate.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1765 din data de 7 aprilie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâta C., şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, în esenţă, a reţinut că, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., în afară de instanţa de la domiciliul pârâtului, mai este competentă instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă, iar, potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.
A constatat că, în speţă, instanţele deopotrivă competente, în înţelesul legii, sunt instanţa de la domiciliul pârâtului şi instanţa unde s-a produs fapta ilicită, iar, în cauză, nici domiciliul pârâtului şi nici locul săvârşirii faptei ilicite nu se află în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, astfel că reclamantul nu avea posibilitatea alegerii acestei instanţe, ca instanţă competentă a soluţiona pricina.
Totodată, a avut în vedere că domiciliul pârâtei C. este în municipiul Târgu Jiu, localitate aflată în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Târgu Jiu.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 5843 din data de 1 octombrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Târgu Jiu, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată de către reclamant, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat, din oficiu, judecata cauzei şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
Astfel, Judecătoria Târgu Jiu, în esenţă, a constatat că, în speţă, obiectul cererii se plasează în sfera cererilor în materie de asigurări, iar din perspectiva competenţei instanţei care va soluţiona o astfel de cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 115 din C. proc. civ.
A arătat că, prin textul legal menţionat, legiuitorul a lăsat la aprecierea reclamantului dacă va sesiza instanţa de drept comun, cea indicată de art. 107 C. proc. civ., respectiv instanţa în a cărei rază teritorială domiciliază pârâtul, sau una dintre instanţele limitativ enumerate la art. 115 C. proc. civ., printre care se numără şi instanţa în a cărei rază teritorială domiciliază terţul păgubit, respectiv reclamantul din prezenta pricină; alegerea instanţei, în cazul competenţei teritoriale alternative, aşa cum este cazul de faţă, aparţine, potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamantului.
Totodată, a reţinut că, în speţă, reclamantul este un terţ faţă de contractul de asigurare de tip R.C.A. încheiat între pârâte şi a fost păgubit în condiţii de natură a atrage aplicabilitatea contractului de asigurare respectiv, alegând şi învestind pentru soluţionarea pretenţiilor sale instanţa de la domiciliul său, respectiv Judecătoria Râmnicu Vâlcea.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.
Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secţia civilă şi Judecătoria Târgu Jiu, secţia civilă şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de aprecierile diferite ale celor două instanţe cu privire la dispoziţiile legale în temeiul cărora se stabileşte instanţa competentă a soluţiona litigiul.
Astfel, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secţia civilă s-a raportat la prevederile art. 107 şi art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., în timp ce Judecătoria Târgu Jiu a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 115 C. proc. civ.
Regula de drept comun în materia competenţei teritoriale este înscrisă în dispoziţiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediu pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.
Sunt însă situaţii în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă astfel încât, pe lângă instanţa de la domiciliul pârâtului, mai sunt competente şi alte instanţe.
În speţă, reclamantul A. a învestit instanţa cu o acţiune, prin care, în calitate de terţ prejudiciat, a chemat în judecată pârâta - asigurător R.C.A., pentru a obţine repararea prejudiciului produs ca urmare a accidentului de circulaţie în care au fost implicate autovehiculul proprietatea sa şi autovehiculul condus de pârâta C., asigurat la pârâta B. S.A.
În acest context, sunt incidente dispoziţiile art. 115 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, terţul prejudiciat poate introduce acţiune directă şi la instanţa domiciliului sau, după caz, sediului său.
Aşadar, potrivit textului de lege sus-menţionat, în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, competenţa teritorială de soluţionare a cauzelor este una alternativă.
Art. 116 C. proc. civ. prevede că, în toate cazurile de competenţă teritorială alternativă, alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente aparţine reclamantului.
Cum reclamantul are calitatea de terţ prejudiciat, el are posibilitatea de a alege, pentru introducerea acţiunii, între instanţele deopotrivă competente, în circumscripţia cărora se află fie domiciliul sau sediul pârâtului, în temeiul art. 107 C. proc. civ., fie domiciliul sau, după caz, a sediului său, în baza art. 115 alin. (3) C. proc. civ.
Ca atare, cum reclamantul A., domiciliat în judeţul Vâlcea, în aplicarea art. 116 C. proc. civ., a înţeles să introducă acţiunea la instanţa competentă, potrivit art. 115 alin. (3) C. proc. civ., respectiv la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, instanţă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul, acestei judecătorii îi revine competenţa să soluţioneze cauza.
În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 noiembrie 2021.