Judicial error damages claim; inadmissibility of extraordinary appeal based on unexamined cassation grounds following nullity declaration

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2021

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu, secţia I civilă la data de 2 martie 2020 sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Tribunalul Vâlcea, B., C., D. şi E., obligarea pârâţilor să plătească despăgubirile din dosarul nr. x/2018, respectiv dobânda legală la titlul executoriu din dosarul de executare nr. 114/2017 al B.E.J. F., cheltuielile de judecată din respectivul dosar, daune morale şi despăgubiri de întârziere de 10.000 RON.

Prin precizarea din data de 20 martie 2020, reclamantul a arătat că acţiunea se întemeiază pe repararea prejudiciilor produse prin erori judiciare potrivit art. 96 din Legea nr. 303/2004.

2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă:

Prin sentinţa civilă nr. 355 din data de 24 iulie 2020, Tribunalul Sibiu, secţia I civilă a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Tribunalul Vâlcea, B., C., D. şi E..

3. Hotărârea pronunţată în apel:

Prin decizia civilă nr. 53 din data de 19 ianuarie 2021, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 355 din data de 24 iulie 2020, pronunţate de Tribunalul Sibiu, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020.

4. Hotărârea pronunţată în recurs:

Prin decizia nr. 1717 din data de 22 septembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a constatat nul recursul declarat de reclamantul A., împotriva deciziei nr. 53 din 19 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Tribunalul Vâlcea, B., C., D. şi E.,.

5. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva decizie nr. 1717 din data de 22 septembrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a formulat contestaţie în anulare contestatorul A..

În motivarea contestaţie în anulare, contestatorul a susţinut că hotărârea instanţei de recurs este rezultatul unei erori materiale şi a fost pronunţată fără a se soluţiona niciunul dintre motivele de recurs, fiind ilegală şi abuzivă şi constituind ea însăşi o eroare judiciară.

A precizat că, prin cererea de recurs, a arătat că hotărârea instanţei de apel este nemotivată, necuprinzând motivele pentru care au fost înlăturate cererile sale şi nefiind soluţionate motivele de apel [motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ..].

Totodată, a menţionat că a invocat că hotărârea instanţei de apel este lovită de nulitate, întrucât pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor nu a fost reprezentat legal - motiv de nulitate absolută potrivit art. 54 şi 87 din Statutul profesiei de consilier juridic [motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ..], precum şi că hotărârea cuprinde motive contradictorii şi e dată cu încălcarea normelor de drept material [motive de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ..].

Prin urmare, contestatorul a apreciat că susţinerea instanţei de recurs potrivi căreia nu ar fi indicat în ce constă nelegalitatea hotărârii din apel este vădit ilegală şi constituie atât o eroare materială, cât şi o eroare judiciară.

De asemenea, a arătat că, în ceea ce priveşte încălcarea normelor de drept material a invocat faptul că eroarea judiciară săvârşită în hotărârea pronunţată în apelul din dosarul nr. x/2018, prin respingerea ca tardivă a cererii de ajutor public judiciar, în condiţiile în care nu există termenul de 5 zile, iar cererea poate fi formulată până la soluţionarea cauzei, este mai mult decât evidentă, hotărârea fiind lovită de nulitate, fiind nemotivată şi pronunţată fără soluţionarea vreunui motiv de apel şi cu încălcarea normelor de drept material.

Contestaţia în anulare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 şi 3 C. proc. civ.

6. Apărările formulate în cauză:

Intimaţii C., B., E., D., Tribunalul Vâlcea şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor nu au formulat întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă:

Analizând admisibilitatea prezentei contestaţii în anulare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei nr. 1717 din data de 22 septembrie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, contestatorul A. a solicitat anularea hotărârii atacate şi rejudecarea recursului, cu consecinţa admiterii acestuia.

Contestaţia în anulare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 şi 3 C. proc. civ.

Potrivit acestor dispoziţii legale, hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de casare.

Ipoteza prevăzută la art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. vizează doar erorile materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este însă necesară o reexaminare ori o reapreciere a situaţie de fapt şi a probelor administrate în cauză sau o verificare a modului de interpretare şi de aplicare a legii de drept substanţial sau procedural.

Contestaţia în anulare specială este o cale extraordinară de atac, de retractare, iar în contextul acesteia, noţiunea de greşeală materială nu trebuie interpretată extensiv, astfel că, pe această cale, nu pot fi valorificate greşeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispoziţii legale, aşa cum solicită contestatorul.

În cadrul contestaţiei în anulare, contestatorul, invocând că hotărârea atacată este rezultatul unei erori materiale, a susţinut că această eroare este reprezentată de cele reţinute de instanţa de recurs în sensul că nu a indicat în ce constă nelegalitatea hotărârii, motivare în raport de care a fost constată nulitatea recursului.

Ca atare, faţă de semnificaţia noţiunii de eroare materială, astfel cum a fost redată anterior, critica contestatorului nu se circumscrie ipotezei reglementate de art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., nefiind invocată o eroare materială care să vizeze aspecte formale ale judecăţii şi care să fie evidentă şi săvârşită de instanţă ca urmare a omiterii sau a confundării unor elemente sau date materiale din dosarul cauzei, ci reprezintă, de fapt, nemulţumirea părţii cu privire la soluţia pronunţată de instanţa de recurs, în sensul constatării nulităţii recursului, fiind inadmisibil ca astfel de aspecte să fie repuse în discuţie în prezenta cale extraordinară de atac.

Totodată, motivul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ. are ca situaţie premisă neexaminarea unor motive de recurs, înţelese ca motive de casare, aşa cum acestea sunt reglementate la art. 488 Cod procedură.

Prin prezenta contestaţie în anuare, contestatorul a susţinut că instanţa de recurs nu a analizat niciunul dintre motivele de recurs formulate, deşi a invocat incidenţa motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., constatând nulitatea recursului.

Ipoteza reglementată de art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ. este aceea în care instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen.

Or, prin decizia atacată cu contestaţie în anulare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a constatat nul recursul, soluţionând cauza în temeiul unei excepţii, împrejurare faţă de care nu s-a mai impus analiza criticilor formulate prin cererea de recurs.

În atare circumstanţe, cele arătate în motivarea prezentei căi de atac nu pot fi încadrate în motivul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., susţinerile contestatorului nevizând în realitate omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra vreunuia dintre motivele de casare invocate, ci vizează însăşi raţionamentul prin care instanţa de recurs a apreciat că partea nu a formulat critici care să poată fi încadrate în ipotezele reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., ceea ce nu poate reprezenta un motiv de contestaţie în anulare.

În contextul celor anterior expuse, dacă instanţa învestită cu soluţionarea contestaţiei în anulare ar examina motivele contestaţiei din perspectiva celor solicitate de contestator s-ar ajunge la o veritabilă rejudecare a recursului, contestaţia în anulare neputând fi însă convertită într-un "recurs la recurs".

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa constantă, a reamintit faptul că nicio parte a unui proces soluţionat definitiv nu poate determina redeschiderea acestuia numai în scopul de a obţine o rejudecare a cauzei, contestaţia în anulare neputând avea semnificaţia unui "recurs deghizat", ci trebuind să fie justificată numai de circumstanţe esenţiale şi imperative.

Pentru aceste considerente, având în vedere că motivele formulate de contestator nu se încadrează în cele prevăzute expres şi limitativ de dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 şi 3 C. proc. civ., invocate ca temei de drept, precum şi că nu au fost invocate motive dintre cele prevăzute la art. 503 alin. (1) sau alin. (2) pct. 1 şi 4 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport de prevederile art. 508 C. proc. civ., urmează a respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1717 din 22 septembrie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 noiembrie 2021.