Conflict of jurisdiction in enforcement objection: domicile defined as effective residence over formal registration

Şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare in judecata

Prin cererea de chemare in judecată formulată la data de 30.03.2021 sub nr. x/2021, contestatoarea A. a formulat contestaţie la executare în contradictoriu cu intimata Direcţia de Venituri Buget Local Sector 2 Bucureşti prin care a solicitat suspendarea executării silite şi repunerea în termen din data luării la cunoştinţă că este executată silit de B..

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenta

Judecătoria Buzău, prin sentinţa civilă nr. 2773 din 3 iunie 2021 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ. instanţa de executare este judecătoria în cărei circumscripţie se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului. Iar, potrivit verificărilor efectuate în baza de date a Direcţiei Pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date a rezultat că, încă din anul 1990, contestatoarea figurează cu domiciliu activ în Mun. Bucureşti.

Prin sentinţa civilă nr. 9315 din 17 septembrie 2021, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de instanţă din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Buzău, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa soluţia de declinare a competenţei, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a reţinut că la data când a fost demarată executarea silită, domiciliul de fapt al contestatoarei era în Buzău, aspect care rezultă atât din cererea de chemare în judecată cât şi din înscrisurile depuse la dosar. A reţinut, totodată, împrejurarea că, la data sesizării organului de executare, aceasta nu figura cu reşedinţa legal stabilită în Buzău. Or, competenţa instanţei de executare nu poate fi stabilită în baza unui domiciliu fictiv.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin prezentul demers judiciar, instanţa de judecată a fost învestită a se pronunţa asupra unei cereri având ca obiect contestaţie la executare, conflictul negativ de competenţă fiind determinat de interpretarea diferită a noţiunii de "domiciliu", de către instanţele care şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionarea a cererii .

Contestatoarea a sesizat Judecătoria Buzău cu o contestaţie la executare, indicând, prin cererea de chemare în judecată, o anume adresă din Buzău, ca fiind adresa de domiciliu a acesteia.

Înalta Curte reţine că, în materia executării silite, potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în cărei circumscripţie se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

În ceea ce priveşte noţiunea de "domiciliu", conform dispoziţiilor art. 87 C. civ., "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".

Totodată, art. 88 C. civ. defineşte reşedinţa persoanei fizice ca fiind locul unde are locuinţa secundară.

Art. 91 din acelaşi act normativ prevede că, "(1) Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane. (3) Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune".

Înalta Curte reţine că noţiunea de "domiciliu", la care fac trimitere textele de lege enunţate mai sus, vizează, în sens procedural, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare şi pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluţionării cauzei.

Prin urmare, noţiunea de "domiciliu" trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanţă nu atât locuinţa statornică sau principală a acestei persoane, ci adresa unde locuieşte efectiv.

Potrivit susţinerilor contestatoarei din cererea de chemare în judecată, coroborate şi cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei (inclusiv procesul-verbal ce constituie titlu executoriu a fost încheiat pentru o faptă ce presupunea prezenţa constatată în localitatea Buzău), rezultă că această contestatoare figurează constant în evidenţele oficiale cu reşedinţa în Buzău.

Pentru aceste considerente, faţă de obiectul cauzei, de înscrisurile aflate la dosar şi de textele de lege invocate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău .

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 noiembrie 2021.