Infringement of EU trade mark and Community design rights in imported toys: scope of protection and global impression on the informed user

Şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2021

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă sub nr. x/2018 din data de 23.01.2018, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. ca prin hotărârea ce se va pronunţa:

- să se constate că produsele reţinute de către autorităţile vamale, conform notificării Direcţiei Regionale Vamale Galaţi nr. x/11.01.2018, aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuală deţinute de reclamantă asupra mărcii Uniunii Europene nr. x/30.07.2001 şi asupra desenului/modelului nr. x din 31.05.2006;

- să se dispună interzicerea importului şi a comercializării neautorizate de către pârâtă a produselor reţinute de către autorităţile vamale conform notificării amintite, purtând semne identice sau similare mărcii Uniunii Europene nr. x/30.07.2001 şi a produselor ce înglobează desenul/modelul nr. x din 31.05.2006 aparţinând reclamantei;

- să se dispună interzicerea producerii, importului, distribuirii, comercializării, publicităţii şi a oricăror acte de folosinţă, în activitatea comercială a pârâtei, a produselor purtând fără drept semne identice sau similare mărcii Uniunii Europene nr. x/30.07.2001 şi a produselor ce înglobează desenul/modelul nr. x din 31.05.2006, aparţinând reclamantei;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest litigiu.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 9 din Regulamentul nr. 1001/2017 privind marca Uniunii Europene, art. 23, 29 din Regulamentul (UE) nr. 608/2013, art. 11,16 şi 17 din Legea 344/2005, art. 10, 19 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 privind desenele sau modelele industriale comunitare.

Prin sentinţa civilă nr. 1401/16.07.2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a respins acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., ca neîntemeiată.

Prin decizia nr. 958A din 11 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2018, s-a admis apelul declarat de apelanta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 1401/16.07.2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a Civilă în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L., s-a schimbat în parte sentinţa, în sensul că: s-a admis în parte acţiunea, s-a constatat că mărfurile reţinute de autorităţile vamale conform notificării Direcţiei Regionale Vamale Galaţi nr. x/11.01.2018, respectiv maşinuţe electrice pentru copii -10 bucăţi, aduc atingere drepturilor exclusive ale reclamantei asupra mărcii Uniunii Europene nr. x/30.07.2001. I s-a interzis pârâtei importul şi comercializarea neautorizată a produselor menţionate mai sus, producerea, importul, distribuirea, comercializarea, publicitatea şi orice acte de folosinţă în activitatea sa comercială cu privire la produse ce înglobează marca menţionată mai sus şi s-a păstrat sentinţa sub aspectul respingerii în rest a acţiunii, ca nefondată. Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 7950 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în faţa primei instanţe şi în apel, reduse conform art. 453 alin. (2) C. proc. civ.

Împotriva deciziei menţionate anterior au declarat recurs principal reclamanta A. şi recurs incident pârâta S.C. B. S.R.L..

În motivarea recursului principal s-au arătat în esenţă următoarele.

In cauză este incident motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., întrucât instanţa de apel nu a motivat hotărârea pronunţată raportat la dispoziţiile legale incidente în materia desenelor şi modelelor industriale, cât şi la motivele de apel promovate de către reclamantă.

Cu privire la utilizatorul avizat, instanţa a identificat acele repere jurisprudenţiale, utile interpretării dispoziţiilor lacunare enunţate în Regulamentul nr. 6/2002, fără a da şi eficienţă concluziilor jurisprudenţei, în sensul determinării, în concret, a persoanei utilizatorului avizat în cauză şi, din perspectiva acestuia, care sunt acele elemente care dau individualitate desenului protejat, respectiv dacă elementele comune celor două desene sunt detalii semnificative sau, dimpotrivă, nesemnificative, şi dacă sunt impuse de funcţia tehnică, fiind elemente comune modelului de autoturism tip SUV.

Instanţa, deşi apreciază că este necesar a se stabili care este utilizatorul avizat în cauză, având în vedere relaţia de dependenţă dintre utilizatorul avizat şi impresia globală generată acestuia la întâlnirea cu un desen/model, nu identifică acest utilizator.

În acelaşi timp, instanţa de apel, neidentificând domeniul utilizatorului avizat, nu a determinat gradul de libertate al autorului.

Nestabilind utilizatorul avizat si gradul de libertate al autorului, elemente ce trebuie luate în considerare în stabilirea, pe de-o parte, a impresiei globale şi, pe de altă parte, în stabilirea întinderii protecţiei conferite de un desen/model industrial, concluzia instanţei, întemeiată exclusiv pe considerente de facto, asemănări/deosebiri constatate ce au dus la stabilirea unei impresii globale diferite, apare ca fiind greşită, întrucât instanţa nu a analizat şi, implicit, luat în considerare toţi factorii relevanţi pentru a ajunge la o concluzie legală şi temeinică.

Recurenta reclamantă a mai arătat că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. pentru următoarele motive.

Instanţa de apel nu a identificat, în concret, în raport cu domeniul desenelor, utilizatorul avizat, ci doar a definit criteriile de determinare ale acestuia, nedeosebind astfel care sunt elementele care dau caracter individual, urmând ca ulterior să aprecieze dacă în cauză este vorba despre anumite trăsături care au ajuns să reprezinte un element comun tipului de autoturism tip SUV.

Instanţa de apel, a realizat o comparaţie directă a modelului invocat cu aspectul produselor litigioase, reliefând punctual asemănările şi diferenţele identificate, concluzionând că impresia globală e diferită. Procedând astfel, instanţa nu a arătat: care este relevanţa asemănărilor şi deosebirilor identificate; care dintre elementele identificate ca fiind fie asemănări, fie deosebiri, sunt de natură a conferi individualitate modelului opus; care dintre elementele identificate ca fiind fie asemănări, fie deosebiri, sunt de natură a reprezenta elemente comune specifice autoturismului tip SUV.

Potrivit jurisprudenţei relevante, impresia de ansamblu diferită nu este rezultatul identificării unui număr de deosebiri, în detrimentul sumei asemănărilor, ci este un proces de analiză, făcut din perspectiva utilizatorului avizat, de determinare a elementelor semnificative care dau caracter individual modelului protejat care au fost toate încorporate în aspectul produselor litigioase, luându-se în considerare constrângerile impuse de natura produsului.

Instanţa trebuia să concluzioneze că impresia de ansamblu a modelelor comparate este diferită doar dacă stabilea că elementele comune nu conferă caracter individual modelului protejat, fiind fie detalii nesemnificative, fie impuse de funcţia tehnică a acestora în raport de domeniul în care se situează produsul.

Impresia de ansamblu comună nu este rezultatul contabilizării asemănărilor unor componente determinate după natura sau funcţionalitatea acestora (faruri, uşi, oglinzi), ci a unor componente cu o formă specifică, într-o asociere sau combinaţie specifică, apte, împreună, dar şi individual, să confere o impresie de ansamblu comună. în cauză, elementele comune care dau imaginea de ansamblu sunt forma specifică a farurilor, portierelor, grilei de radiator, forma caroseriei, toate împreună conferind caracter individual modelului protejat, tară a fi impuse de natura SUV a produsului şi fără a fi schimbată de absenţa sau prezenţa altor detalii sau caracteristici nesemnificative.

În motivarea recursului incident prin care pârâta B. S.R.L. a solicitat respingerea recursului declarat de reclamantă şi admiterea recursului declarat de pârâtă, modificarea în parte a hotărârii recurate şi, pe cale de consecinţă, menţinerea sentinţei civile nr. 1401/16.07.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, s-au arătat în esenţă următoarele.

Din planşele foto comparative, analizând imaginea de ansamblu, se poate observa faptul că cele doua modele nu prezintă elemente esenţiale în imaginea de ansamblu a mărcii care să ducă la concluzia că acestea sunt identice sau măcar similare, implicit că ar exista risc de confuzie ori asociere pentru consumatorul avizat.

În speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 3 pct. 11 lit. a) din Legea nr. 344/2015, întrucât maşinuţele pentru copii nu reprezintă decât tiparul clasic al unei "maşini de teren/SUV", conţinând doar elemente comune pentru maşinile din această categorie care nu preiau nici în cea mai mică măsură caracteristicile care definesc modelul înregistrat.

În situaţia în care reclamanta dorea utilizarea modelului şi pentru alte categorii, cum ar fi jucării (maşinuţe electrice pentru copii), aceasta avea posibilitatea legală de a adăuga o clasă suplimentara, respectiv 21-01 conform Clasificării de la Locarno, în cadrul căreia sunt regăsite jocuri şi jucării.

Legislaţia naţională şi cea europeană oferă criteriile de apreciere a noutăţii şi a caracterului de individualitate a unui model prin raportare la modelul anterior, în sensul că două modele nu pot fi considerate identice dacă trăsăturile lor definitorii se suprapun numai prin prisma caracteristicilor nesemnificative, cum ar fi în cazul dedus judecăţii o simplă maşină de teren/SUV.

Legea nr. 84/1998 foloseşte sintagma "risc de confuzie incluzând şi riscul de asociere", care a fost preluată din Directiva 89/104/EEC şi interpretată de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, în sensul că simpla asociere pe care publicul ar putea să o facă între două mărci, ca rezultat al conţinutului semantic analog, nu este prin ea însăşi suficientă pentru a se concluziona că există un risc de confuzie în înţelesul art. 4 (1) (b) al Directivei.

În analiza situaţiei prezentate de către recurentă şi în lumina legislaţiei privind protecţia desenelor şi modelelor Ia nivel european, trebuie avut în vedere faptul că întreaga legislaţie este centrată pe consumatorul avizat şi nu pe consumatorul superficial sau cel de ordin mediu (rezonabil de circumspect şi de diligent).

În ceea ce priveşte gradul de atenţie al publicului relevant, în scopul aprecierii globale a riscului de confuzie în sensul articolului 8 alin. (1) litera (b) din Regulamentul privind marca comunitară, consumatorul mediu al produselor avute în vedere este prezumat a fi normal informat şi suficient de atent şi de avizat. Trebuie ţinut seama şi de faptul că nivelul de atenţie al consumatorului mediu poate varia în funcţie de categoria de produse sau de servicii în cauză, (cauza T-331/09, Novartis AG împotriva OAPI).

Natura utilizatorului avizat implică faptul că, atunci când este posibil, acesta va proceda la comparaţia directă a desenelor sau modelelor industriale în cauză. Totuşi, nu se poate exclude că o astfel de comparaţie ar fi imposibilă sau neobişnuită în sectorul vizat, în special din cauza împrejurărilor specifice sau a caracteristicilor obiectelor pe care le reprezintă desenele sau modelele industriale în cauză. în lipsa unei indicaţii precise în această privinţă în cadrul Regulamentului nr. 6/2002 privind desenele sau modelele industriale comunitare, nu se poate considera că legiuitorul Uniunii a avut intenţia de a limita aprecierea eventualelor modele industriale sau desene la o comparaţie directă.

În ceea ce priveşte nivelul de atenţie a utilizatorului avizat, deşi acesta nu este consumatorul mediu normal informat, suficient de atent şi de avizat, care percepe un desen sau un model industrial în mod normal ca pe un tot şi nu face o examinare a diferitor detalii ale acestuia, el nu este nici expertul sau specialistul capabil să observe în detaliu diferenţele minime care pot să existe între modelele industriale sau desenele în conflict. Astfel, calificativul avizat sugerează că utilizatorul, fără a fi designer sau expert tehnic, cunoaşte diversele desene sau modele industria/e existente în sectorul vizat, are un anumit nivel de cunoştinţe în ceea ce priveşte elementele pe care, de regulă, aceste desene scut modele industriale le conţin şi, datorită interesului său pentru produsele respective, dă dovadă de un grad de atenţie relativ ridicat atunci când le utilizează. (Cauza C-28I/10 P, PepsiCo Inc împotriva C.).

Recurenta-reclamantă A. a formulat întâmpinare la recursul incident declarat de intimata-pârâtă B. S.R.L., prin care a solicitat, în principal, anularea, respectiv respingerea recursului în cadrul procedurii de filtru, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., iar, pe cale de excepţie, respingerea ca lipsite de interes a motivelor de recurs referitoare la încălcarea desenelor/modelelor industriale.

În subsidiar, respingerea recursului incident formulat ca neîntemeiat şi nefondat, cu consecinţa păstrării hotărârii recurate având nr. 958A/11.06.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în limitele admiterii propriei căi de atac exercitate, cu obligarea intimatei-recurente la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de B. solicită înlăturarea apărărilor formulate, cu consecinţa admiterii recursului formulat de reclamantă.

Prin încheierea din 14 septembrie 2021 completul de filtru a admis în principiu recursurile declarate de reclamanta A. şi de pârâta B. S.R.L. şi a fixat termen de judecată la data de 9 noiembrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

În ceea ce priveşte excepţiile invocate prin întâmpinare, s-a reţinut, cu privire la excepţia nulităţii recursului invocată de recurenta-reclamantă A., că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., motivele de recurs formulate de către recurenta-pârâtă conţinând şi critici care privesc aspecte de nelegalitate, fiind posibilă încadrarea lor în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., încadrare care trebuie realizată în raport de prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Referitor la apărările prin care recurenta-reclamantă A. a susţinut lipsa de interes în formularea motivelor de recurs referitoare la încălcarea desenelor/modelelor industriale, Înalta Curte a constatat că acestea nu pot conduce la pronunţarea unei soluţii parţiale asupra recursului, impunându-se a fi realizată evaluarea acestor aspecte în contextul unei judecăţi unitare a cererii de recurs.

Înalta Curte a constatat nefondate recursurile pentru considerentele expuse mai jos.

În ceea ce priveşte recursul declarat de către reclamantă sunt de reţinut următoarele.

Este nefondat motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., potrivit cărora casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

În cadrul acestui motiv de recurs recurenta a arătat în esenţă că instanţa de apel nu a motivat hotărârea pronunţată raportat la dispoziţiile legale incidente în materia desenelor şi modelelor industriale şi la motivele de apel promovate de către reclamantă.

Referitor la susţinerea că instanţa de apel nu ar fi motivat hotărârea pronunţată raportat la dispoziţiile legale incidente în materia desenelor şi modelelor industriale, este de observat că prin argumentele invocate recurenta susţine în fapt greşita interpretare şi aplicare de către instanţa de apel a dispoziţiilor de drept material din domeniul protecţiei desenelor şi modelelor industriale, în sensul că nu ar fi aplicat corect şi complet criteriile de analiză a limitelor de protecţie a dreptului rezultând din înregistrarea acestuia.

Or, aceste critici nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., ci în cele ale punctului 8 al aceluiaşi articol, fiind, de altfel, reluate în cadrul motivului de recurs întemeiat pe aceste ultime prevederi.

Legat de susţinerea că instanţa de apel nu ar fi motivat hotărârea pronunţată raportat la motivele de apel formulate de către reclamantă, este de reţinut că, deşi recurenta a citat următorul paragraf din motivele de apel: "Contrar opiniei instanţei, arătăm că produsele intimatei-pârâte încorporează întocmai elementele esenţiale ale desenului apelantei-reclamante, iar caracteristicile enunţate nu sunt impuse de un gen al SUV-urilor, ci doar de puternica impresie lăsată de reputaţia şi gradul ridicat de cunoaştere al celebrului model de maşină militară x. Niciunul din detaliile preluate de produsele intimate-pârâte, în aspectul exterior, nu este impus de genul maşinilor SUV, ci sunt o preluare servilă a caracteristicilor esenţiale ale modelului maşinilor x, percepute în domeniul modelelor drept detalii semnificative de un utilizator avizat", nu a arătat concret cărui argument susţinut în cadrul acestui paragraf nu i-ar fi răspuns instanţa de apel.

Este de remarcat că în cadrul acestui paragraf se susţine doar că produsele intimatei-pârâte încorporează întocmai elementele esenţiale ale desenului apelantei-reclamante, iar caracteristicile enunţate nu sunt impuse de un gen al SUV-urilor.

Contrar susţinerilor recurentei, din acest paragraf nu rezultă că critica recurentei s-ar fi axat în apel pe două paliere, şi anume pe necesitatea determinării, de către instanţa de apel, a acelor elemente esenţiale ale desenului/modelului protejat, care dau individualitate acestuia, delimitându-le de elementele impuse de funcţia tehnică sau caracteristicile unui autoturism tip SUV şi pe necesitatea stabilirii elementelor comune celor două modele, fie că sunt dominante sau detalii nesemnificative şi a faptului dacă, potrivit unui utilizator avizat, acestea dau individualitate modelului, nefiind impuse de funcţia tehnică sau de natura autoturismului SUV.

Astfel, nu se poate susţine în mod întemeiat că instanţa de apel nu ar fi analizat vreun motiv de apel formulat de către reclamantă în sensul expus anterior.

De asemenea, în cadrul motivelor de apel formulate care priveau protecţia modelului industrial invocat nu se regăsesc critici referitoare la considerentele sentinţei atacate, în sensul neidentificării în mod corect a utilizatorului avizat şi a gradului de libertate a autorului, spre a se pretinde că nu au fost analizate de către instanţa de apel.

Este nefondat motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În prealabil, este de reţinut că prima instanţă a considerat nefondat capătul de cerere bazat pe încălcarea modelului comunitar nr. x din 31.05.2006, reţinând următoarele argumente: "(…) cu privire la încorporarea modelului industrial, deşi este forma clasică de Suv, maşină de teren, între cele două produse există diferenţieri, printre altele poziţionarea farurilor şi celor 7 linii care formează grila de radiator; poziţionarea de o parte şi de alta a grilei a câte 2 semnalizatoare; aspectul autovehiculului privit din spate în ansamblul său, determinat de poziţionarea elementelor (roţi, lunetă, uşă); forma în linii drepte a parbrizului, barei din faţă; forma specifică, în linii în unghi drept a părţii din spate (barei) din partea superioară a autoturismului.

În ceea ce priveşte produsele cărora li se aplica semnele în conflict, tribunalul a reţinut în parte identitatea, în parte similaritatea acestora, deoarece produsele importate de către pârâtă, precum şi cele pentru care este încorporat sau căruia i s-a aplicat desenul sau modelul protejate sunt identice - maşinuţe de jucării, Suv-uri.

Consumatorul mediu, rezonabil de atent si de circumspect, deşi va întâlni un produs - maşinuţă de teren de jucărie el va putea face diferenţa în privinţa mărcii şi desenului industrial."

În motivarea apelului criticile formulate de către reclamantă legat de soluţionarea capătului de cerere menţionat anterior au fost următoarele:

"Cu privire la protecţia conferită de înregistrarea modelului/desenului Uniunii Europene nr. x din 31.05.2006 şi la încălcarea acestuia, s-a arătat că, deşi se arată de instanţă potenţiale elemente de natură a diferenţia în mod clar produsele intimatei-pârâte de desenul/modelul înregistrat al apelantei-reclamante, se reţine o identitate a produselor pârâtei cu desenele aflate în conflict, inducând ideea că această identitate ar fi una impusă de caracteristicile specifice SUV-urilor.

Contrar opiniei instanţei, apelanta arată că produsele intimatei-pârâte încorporează întocmai elementele esenţiale ale desenului apelantei-reclamante, iar caracteristicile enunţate nu sunt impuse de un gen al SUV-urilor, ci doar de puternica impresie lăsată de reputaţia şi gradul ridicat de cunoaştere al celebrului model de maşină militară x. Niciunul din detaliile preluate de produsele intimatei-pârâte, în aspectul exterior, nu este impus de genul maşinilor SUV, ci sunt o preluare servilă a caracteristicilor esenţiale ale modelului maşinilor x, percepute în domeniul modelelor drept detalii semnificative de un utilizator avizat.

Aşadar, detaliile semnificative ale desenului înregistrat, apte să determine caracterul individual al acestuia, ce reprezintă autoturismul x, detalii care sunt încorporate şi de produsele importate de intimata-pârâtă, generând aceeaşi imagine de ansamblu, sunt:

- grila din faţă de autoturismului (incluzând poziţionarea farurilor şi celor 7 linii care formează grila de radiator);

- poziţionarea de o parte şi de alta a grilei a câte 2 semnalizatoare;

- forma specifică, în linii drepte a parbrizului, barei din faţă;

- poziţionarea roţilor, uşor în exteriorul corpului autoturismului.

Analiza comparativă a reprezentărilor grafice ale modelului aparţinând reclamantei şi aspectul exterior, de ansamblu, al produselor reţinute permite constatarea cu uşurinţă a faptului că oricare dintre reprezentările amintite sunt încorporate în imaginea de ansamblu a maşinuţelor importate de intimata-pârâtă, producând aceeaşi impresie de ansamblu."

Redarea acestor critici este importantă, întrucât una dintre limitele efectului devolutiv al apelului, potrivit art. 477 C. proc. civ., este dată de ceea ce s-a apelat.

În ceea ce priveşte primul paragraf din motivele de apel acesta reflectă în mod evident o eroare de percepţie a considerentelor primei instanţe de fond, atâta timp cât aceasta nu a reţinut că ar exista diferenţe între modelul industrial aşa cum a fost înregistrat şi maşinuţele electrice pentru copii reţinute de către autorităţile vamale şi în acelaşi timp identitatea între acestea.

"Identitatea/similaritatea" de produse reţinută de către prima instanţă privea produsele pentru care a fost înregistrat modelul industrial în cauză, clasa 12.08 (vehicule), Aranjamentul de la Locarno, şi cele în care se pretinde că a fost încorporat acesta, anume maşinuţe (de jucărie).

Ca atare, acesta nu poate fi considerat un motiv de apel propriu-zis, legat de care, în orice caz, în recurs s-a susţinut tocmai că prin aceste considerente ale tribunalului s-ar fi antamat ideea din considerentele instanţei de apel prin care s-a reţinut că înregistrarea unui desen pentru anumite clase şi încorporarea acestuia într-un produs ce nu este inclus în această clasă, este irelevantă din perspectiva întinderii protecţiei conferite de înregistrarea unui desen.

Or, aşa cum rezultă din motivele de apel expuse anterior, în cadrul acestora s-au formulat, în esenţă, următoarele critici:

- produsele intimatei-pârâte încorporează întocmai elementele esenţiale ale desenului apelantei-reclamante, iar caracteristicile enunţate nu sunt impuse de un gen al SUV-urilor, ci doar de puternica impresie lăsată de reputaţia şi gradul ridicat de cunoaştere al celebrului model de maşină militară x.

- în cadrul produselor intimatei-pârâte, în aspectul exterior, sunt preluate în mod servil caracteristicilor esenţiale ale modelului maşinilor x, percepute în domeniul modelelor drept detalii semnificative de un utilizator avizat;

- detaliile semnificative ale desenului înregistrat, apte să determine caracterul individual al acestuia, ce reprezintă autoturismul x, sunt:

- grila din faţă a autoturismului (incluzând poziţionarea farurilor şi a celor 7 linii care formează grila de radiator);

- poziţionarea de o parte şi de alta a grilei a câte 2 semnalizatoare;

- forma specifică, în linii drepte a parbrizului, barei din faţă;

- poziţionarea roţilor, uşor în exteriorul corpului autoturismului.

- oricare dintre reprezentările amintite sunt încorporate în imaginea de ansamblu a maşinuţelor importate de intimata-pârâtă, producând aceeaşi impresie de ansamblu.

În ceea ce priveşte primul argument din apel în sensul că elementele esenţiale ale modelului apelantei-reclamante produsele intimatei-pârâte nu sunt impuse de un gen al SUV-urilor, ci doar de "puternica impresie lăsată de reputaţia şi gradul ridicat de cunoaştere al celebrului model de maşină militară x", acesta nu este relevant în analiza limitelor de protecţie ale desenelor şi modelelor industriale, întrucât, aşa cum corect a reţinut instanţa de apel, potrivit art. 10 (Întinderea protecţiei) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare:

"(1) Protecţia conferită de desenul sau modelul industrial comunitar se întinde asupra oricărui desen sau model care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită.

(2) Pentru stabilirea întinderii protecţiei, trebuie să se ia în considerare gradul de libertate pe care-l deţine autorul în realizarea desenului sau a modelului."

Astfel, relevante pentru stabilirea întinderii protecţiei unui desen sau model industrial comunitar sunt stabilirea dacă desenul sau modelul opus produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită sau nu şi a gradului de libertate pe care l-a avut autorul în realizarea desenului sau a modelului înregistrat.

Ca atare, eventuala reputaţie sau gradul de cunoaştere a unui anumit model de autovehicul nu sunt de natură a influenţa această analiză.

De altfel, recurenta reclamantă nu a mai reluat în recurs aceste argumente.

Ca atare, motivele de apel care au mai rămas în discuţie şi care conturează limitele apelului sunt acelea prin care s-a susţinut că:

- detaliile semnificative ale desenului înregistrat, apte să determine caracterul individual al acestuia, sunt:

- grila din faţă a autoturismului (incluzând poziţionarea farurilor şi a celor 7 linii care formează grila de radiator);

- poziţionarea de o parte şi de alta a grilei a câte 2 semnalizatoare;

- forma specifică, în linii drepte a parbrizului, barei din faţă;

- poziţionarea roţilor, uşor în exteriorul corpului autoturismului;

- aceste detalii semnificative nu sunt impuse de un gen al SUV-urilor, ci sunt specifice autoturismelor x;

- încorporarea acestor caracteristici, considerate de esenţa modelului protejat, în cadrul maşinuţelor pârâtei produce aceeaşi impresie de ansamblu.

Raportat la limitele apelului date de aceste critici formulate în apel instanţa de apel a reţinut următoarele considerente:

‹‹Trecând la analiza pretinsei încălcări, curtea reţine dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare, potrivit cu care:

"Protecţia conferită de desenul sau modelul industrial comunitar se întinde asupra oricărui desen sau model care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită."

Prin urmare, dreptul prevăzut de art. 19 din acelaşi Regulament, invocat de apelanta-reclamantă, poate fi recunoscut în condiţiile în care produsele importate de intimata-pârâtă încorporează desenul/modelul înregistrat în beneficiul reclamantei şi impresia vizuală globală produsă asupra utilizatorului avizat nu este diferită de cea produsă de desen/model.

Faţă de aceste consideraţii teoretice, curtea constată întemeiate susţinerile intimatei în sensul că între desenul/modelul înregistrat şi maşinuţele electrice de jucărie importate de pârâtă se identifică mai multe diferenţe care duc la o impresie globală diferită, deşi există, într-adevăr, şi o serie de elemente comune.

Curtea consideră relevante sub acest aspect împrejurările următoare:

- desenul/modelul reproduce un vehicul cu plafon şi respectiv 2 portiere pentru şofer şi pasager, în timp de maşinuţele importate de pârâtă nu au plafon şi portiere;

- maşinuţele importate de pârâtă au mai multe elemente care lipsesc în desen/model: o bară de protecţie faţă supradimensionată; patru faruri instalate deasupra locurilor din spate, pe elementul de protecţie aflat în partea posterioară a vehiculului, el însuşi diferit de cel reprezentat în cadrul desenului/modelului;

- oglinzile retrovizoare laterale sunt diferite, la maşinuţele pârâtei au un braţ mai lung şi au formă pătrată, în timp ce în desen/model oglinzile au un braţ mai scurt şi au formă dreptunghiulară.

Elementele comune sunt silueta specifică unui autoturism sportiv de teren (SUV, sport utility vehicle), grila radiatorului cu farurile rotunde şi spaţiile pentru aerisire din mijloc aliniate paralel, în număr de 7, anvelopele supradimensionate.

Faţă de aceste împrejurări de fapt, curtea apreciază că impresia globală produsă de maşinuţele electrice analizate este diferită de cea produsă de desenul/modelul invocat de reclamantă, cu luarea în considerare a utilizatorului avizat astfel cum este determinat în cele ce preced, cu concluzia că dreptul reclamantei apelante asupra desenului/modelului nr. x nu a fost încălcat.››

În cadrul recursului reclamanta a susţinut în esenţă că soluţia de respingere a acţiunii este întemeiată exclusiv pe considerente de fapt, anume pe concluzia în sensul că impresia globală este diferită, ca urmare a identificării asemănărilor şi deosebirilor existente între desenul/modelul protejat şi produsele în care acesta a fost încorporat de către intimată şi că impresia globală diferită nu se poate fonda doar pe identificarea elementelor de asemănare şi de deosebire dintre cele două modele, ci trebuia identificat, din perspectiva unui utilizator avizat, care sunt elementele determinante ale formării impresiei globale a desenelor, deosebindu-le de detaliile nesemnificative şi de elementele impuse de funcţia tehnică. Totodată, s-a mai susţinut că instanţa trebuia să aprecieze contribuţia acestora la formarea impresiei globale şi din perspectiva libertăţii autorului, raportată la domeniul în care se situează modelul.

Având în vedere limitele apelului date de motivele de apel aşa cum au fost reţinute mai sus, cu privire la acestea trebuie observat că reclamanta susţine că respectivele caracteristici al modelului în cauză, enumerate de aceasta, ar fi semnificative în sensul determinării impresiei vizuale globale prin aceea că ar fi specifice autoturismelor x.

Or, ţinând cont că modelul de faţă a fost înregistrat în 2006 şi că autoturismelor x, care ar fi avut în componenţa aspectului exterior aceste caracteristici, au început să fie produse încă din 1941, potrivit informaţiilor publicate pe site-urile de specialitate, este evident că, dacă aceste elemente ar fi fost considerate detalii semnificative care să influenţeze determinant impresia vizuală de ansamblu a modelului în cauză, acesta nu ar mai fi fost înregistrat, întrucât nu ar mai fi avut caracter individual.

Acesta este motivul pentru care în sine caracteristicile evidenţiate de către reclamantă în apel ca reprezentând în general o specificitate a "autoturismelor x" nu pot reprezenta "detaliile semnificative ale desenului înregistrat, apte să determine caracterul individual al acestuia".

Potrivit articolul 3 lit. a) (Definiţii) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 privind desenele sau modelele industriale comunitare, în înţelesul prezentului regulament, "desen sau model industrial" înseamnă aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a acestuia, care îi conferă, în special, caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii şi/sau a materialelor şi/sau a ornamentaţiei produsului în sine.

Astfel, examinarea noutăţii şi a caracterului individual se face prin compararea impresiei globale redate prin combinaţia dintre principalele caracteristici (linii, contururi, culori, formă, textură şi/sau materiale şi/sau ornamentaţia produsului în sine) cu materialul opus.

Or, instanţa de apel a făcut această analiză evidenţiind, raportat la susţinerile din apel şi cele din întâmpinare, care sunt asemănările şi diferenţele care duc, din perspectiva utilizatorului avizat, la o impresie vizuală globală diferită.

În ceea ce priveşte elementele comune reţinute de instanţa de apel, dintre acestea, silueta specifică unui autoturism sportiv de teren (SUV, sport utility vehicle) reprezintă o caracteristică ce ţine de constrângerile aferente caracteristicilor impuse de funcţia tehnică a produsului sau a unui element al produsului ori de prevederile legale aplicabile produsului, ce influenţează gradul de libertate al autorului.

Totuşi, atâta timp cât această caracteristică a fost reţinută ca atare de către prima instanţă de fond şi nu a fost criticată în apel sub aspectul faptului că nu s-ar fi arătat care este "standardul sau reperul la care s-a raportat pentru a determina încadrarea elementelor compune individualizate în modelele de comparat în categoria celor specifice maşinilor SUV, cu consecinţa înlăturării lor din cadrul celor care contribuie la ansamblul comun", nu i se poate imputa instanţei de apel, omisso medio, că nu ar fi făcut o astfel de analiză.

Aşa cum s-a reţinut mai sus în cadrul apelului s-a susţinut doar că elementele evidenţiate de reclamantă ca fiind detalii semnificative în cadrul modelului său înregistrat nu sunt impuse de un gen al SUV-urilor, deoarece ar fi specifice autoturismelor x.

Or, trecând peste faptul că nu ţine de analiza întinderii dreptului de protecţie asupra modelului industrial determinarea a ceea ce este specific unei anumite mărci de vehicule, instanţa de apel nici nu a reţinut că ar fi impuse de un gen al SUV-urilor grila radiatorului cu farurile rotunde şi spaţiile pentru aerisire din mijloc aliniate paralel, în număr de 7 şi anvelopele supradimensionate, acestea fiind reţinute în mod separat ca elemente comune.

Referitor la determinarea utilizatorului avizat instanţa de apel a realizat această analiză raportat la apărările formulate de intimatul pârât în cadrul întâmpinării.

Astfel, instanţa de apel a reţinut cu privire la utilizatorul avizat:

- produsul pentru care un model/desen este înregistrat este relevant prin prisma întinderii protecţiei în scopul determinării persoanei utilizatorului avizat, a cărui apreciere este relevantă când se pune problema unei impresii globale diferite/similare create printr-un model/desen ulterior;

- noţiunea de utilizator avizat poate fi înţeleasă ca desemnând un utilizator dotat nu cu o atenţie medie, ci cu o vigilenţă specifică, fie ca urmare a experienţei sale personale, fie a cunoştinţelor sale extinse cu privire la sectorul vizat, care de regulă va proceda la comparaţia directă a desenelor sau modelelor industriale în cauză [Hotărârea Curţii (Camera a patra) din 20 octombrie 2011 în cauza C-281/10 P, PepsiCo, Inc. împotriva C., S.A. şi OAPI];

- calificativul "avizat" sugerează că utilizatorul, fără a fi designer sau expert tehnic, cunoaşte diversele desene sau modele industriale existente în sectorul vizat, are un anumit nivel de cunoştinţe în ceea ce priveşte elementele pe care, de regulă, aceste desene sau modele industriale le conţin şi, datorită interesului său pentru produsele respective, dă dovadă de un grad de atenţie relativ ridicat atunci când le utilizează. [Hotărârea Curţii (Camera a patra) din 20 octombrie 2011 în cauza C-281/10 P, PepsiCo, Inc. împotriva C., S.A. şi OAPI].

Din aceste considerente reiese că instanţa a avut în vedere în mod corect un utilizator avizat în sectorul produsului pentru care a fost înregistrat modelul în cauză, adică, clasa 12.08 (vehicule) Aranjamentul de la Locarno, conform jurisprudenţei citată, fapt ce rezultă expres din următorul paragraf: "(…) curtea apreciază că impresia globală produsă de maşinuţele electrice analizate este diferită de cea produsă de desenul/modelul invocat de reclamantă, cu luarea în considerare a utilizatorului avizat astfel cum este determinat în cele ce preced, cu concluzia că dreptul reclamantei apelante asupra desenului/modelului nr. x nu a fost încălcat."

Recurenta reclamantă a mai arătat că instanţa de apel a realizat o comparaţie directă a modelului invocat cu aspectul produselor litigioase, reliefând punctual asemănările şi diferenţele identificate şi concluzionând că impresia globală este diferită fără să arate care este relevanţa asemănărilor şi deosebirilor identificate, care dintre elementele identificate ca fiind fie asemănări, fie deosebiri sunt de natură a conferi individualitate modelului opus; care dintre elementele identificate ca fiind fie asemănări, fie deosebiri, sunt de natură a reprezenta elemente comune specifice autoturismului tip SUV.

Aşa cum rezultă din motivarea instanţei de apel, aceasta a identificat diferenţele care duc la o impresie globală diferită, din perspectiva utilizatorului avizat, ceea ce însemnă că a apreciat că acestea intră în categoria diferenţelor semnificative, raportat la designul unui autoturism de tip SUV.

Reliefarea diferenţelor semnificative între cele două modele ţine de stabilirea situaţiei de fapt prin raportare la probele administrate în cauză şi nu poate fi reevaluată în recurs, conform art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Sub acest aspect, în cadrul apelului reclamanta a susţinut doar că detaliile semnificative ale desenului înregistrat sunt grila din faţă a autoturismului (incluzând poziţionarea farurilor şi a celor 7 linii care formează grila de radiator); poziţionarea de o parte şi de alta a grilei a câte 2 semnalizatoare; forma specifică, în linii drepte a parbrizului, barei din faţă; poziţionarea roţilor, uşor în exteriorul corpului autoturismului, care ar fi sunt specifice autoturismelor x şi din acest motiv apte să determine caracterul individual al acestuia.

Or, aşa cum s-a reţinut mai sus, pentru motivele expuse acolo, caracteristicile evidenţiate de către reclamantă în apel ca reprezentând în general o specificitate a "autoturismelor x" nu pot reprezenta în sine "detaliile semnificative ale desenului înregistrat, apte să determine caracterul individual al acestuia".

Contrar susţinerilor recurentei, instanţa de apel nu a determinat impresia de ansamblu diferită prin contabilizarea deosebirilor/asemănărilor unor componente determinate după natura sau funcţionalitatea acestora ci în funcţie de caracteristicile liniilor, contururilor, formei, ce fac parte din aspectul exterior al desenului sau modelului industrial, conform art. 3 lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 privind desenele sau modelele industriale comunitare, aşa cum rezultă din motivarea instanţei de apel citată mai sus.

În consecinţă, recursul declarat de către reclamantă va fi respins ca nefondat.

Recursul incident, care va fi analizat din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este nefondat pentru următoarele considerente.

Prin acest recurs pârâta a solicitat modificarea în parte a hotărârii recurate şi, pe cale de consecinţă, menţinerea sentinţei civile nr. 1401/16.07.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti.

Prin cererea de chemare în judecată s-a invocat încălcarea, pe de o parte, a drepturilor exclusive de proprietate intelectuală deţinute de reclamantă asupra mărcii Uniunii Europene nr. x/30.07.2001, iar pe de altă parte, asupra desenului/modelului nr. x din 31.05.2006.

Prin sentinţa civilă nr. 1401/16.07.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti s-a respins în tot cererea de chemare în judecată, iar prin decizia atacată s-a schimbat în parte sentinţa, în sensul că: s-a admis în parte acţiunea, s-a constatat că mărfurile reţinute de autorităţile vamale conform notificării Direcţiei Regionale Vamale Galaţi nr. x/11.01.2018, anume maşinuţe electrice pentru copii -10 bucăţi, aduc atingere drepturilor exclusive ale reclamantei asupra mărcii Uniunii Europene nr. x/30.07.2001. I s-a interzis pârâtei importul şi comercializarea neautorizată a produselor menţionate mai sus, producerea, importul, distribuirea, comercializarea, publicitatea şi orice acte de folosinţă în activitatea sa comercială cu privire la produse ce înglobează marca menţionată mai sus şi s-a păstrat sentinţa sub aspectul respingerii în rest a acţiunii, ca nefondată.

Ca atare, instanţa de apel a constatat că produsele în cauză încalcă doar drepturile exclusive ale reclamantei asupra mărcii comunitare nr. x/30.07.2001, iar nu şi asupra modelului comunitar nr. x din 31.05.2006, ca atare, solicitarea de modificare a deciziei atacate, cu consecinţa menţinerii sentinţei civile nr. 1401/16.07.2018 pronunţata de Tribunalul Bucureşti, nu poate viza, în esenţă, decât soluţia adoptată de către instanţa de apel cu privire la cererea de chemare în judecată legată de încălcare drepturilor exclusive ale reclamantei asupra mărcii comunitare nr. x/30.07.2001.

Or, din conţinutul recursului incident reiese formularea a trei tipuri de critici.

În cadrul primului tip de critici se susţine că din planşele foto comparative, raportat la lipsa elementelor identice/similare dintre produsele în conflict, "analizând imaginea de ansamblu, se poate observa faptul că cele două modele nu prezintă elemente esenţiale în imaginea de ansamblu a mărcii care sa duca la concluzia ca acestea sunt identice sau măcar similare, implicit că ar exista risc de confuzie ori asociere pentru consumatorul avizat."

Ca şi în întâmpinarea formulată în faza de judecată a apelului, recurenta pârâtă a tratat împreună chestiunile legate de încălcarea dreptului asupra mărcii, respectiv asupra desenului/modelului, deşi instanţa de apel a reţinut, în mod corect de altfel, că ele sunt dezlegate după reguli parţial distincte.

În analiza acestui prin tip de critici urmează a fi desprinse cele ce vizează condiţiile de protecţie a mărcii înregistrate.

În ceea ce priveşte marca înregistrată în cauză, instanţa de apel a reţinut din datele referitoare la înregistrarea mărcii că produsele pentru care a fost înregistrată marca şi produsele pentru care s-a reţinut folosirea unui semn similar sunt identice, şi anume jucării (clasa 28, Clasificarea de la Nisa), ca atare, simpla afirmaţie a recurentei pârâte că nu ar fi identice produsele nu este suficientă pentru a contrazice cele reţinute de instanţa de apel legat de situaţia de fapt existentă în cauză.

Ca atare, nu poate fi avută în vedere, pentru a verifica analiza riscului de confuzie aşa cum a fost realizată de către instanţa de apel, premisa susţinută de către recurentul pârât că ar fi diferite produsele pentru care a fost înregistrată marca reclamantei şi cele aparţinând pârâtei pe care este aplicat semnul în cauză.

Referitor la comparaţia mărcii şi a semnului în cauză, instanţa de apel a reţinut că acestea sunt similare, întrucât grila frontală a maşinuţelor electrice importate de pârâtă este reprezentată într-un mod foarte asemănător cu semnul protejat în beneficiul reclamantei, având spaţiile destinate farurilor de formă rotundă în extremităţile laterale, iar în centru spaţiile destinate circulaţiei aerului de formă alungită în plan vertical, egale ca număr (7), iar singurele diferenţe ce se pot observa cu oarecare uşurinţă sunt forma exterioară a grilei, care la marca reclamantei este cea a unui trapez cu latura mai mică orientată în jos, iar la maşinuţele importate de pârâtă este rectangulară, cu colţurile de sus uşor rotunjite, precum şi faptul că maşinuţele au două piese rotunde sub faruri (posibil faruri de ceaţă/lumini de semnalizare).

În continuare, curtea de apel a apreciat că gradul de similaritate este suficient de ridicat pentru a produce riscul de confuzie, întrucât pe de-o parte comparaţia trebuie să aibă în vedere în primul rând elementele comune semnelor în conflict, iar pe de altă parte diferenţele sunt lipsite de însemnătate în raport cu ansamblul grilei, care reproduce elemente importante şi definitorii ale mărcii reclamantei (farurile rotunde, cele 7 spaţii pentru aerisire aşezate paralel).

În ceea ce priveşte publicul relevant instanţa de apel a apreciat că este reprezentat de consumatorul mediu avizat al produselor în discuţie, anume părinţii sau de cei care răspund pentru copii, dar şi de către operatorul economic care ar putea lua decizia de a cumpăra pentru revânzare astfel de produse, spre exemplu proprietarul sau administratorul unui magazin de jucării, persoane care sunt prezumate a fi persoane adulte cu un grad de instruire cel puţin mediu, cărora le sunt cunoscute autovehiculele existente pe piaţă şi detaliile vizibile de natură tehnică sau estetică (cum sunt grilele de radiator) şi care, cu un grad de atenţie relativ ridicat, pot reţine aceste detalii.

Instanţa de apel a concluzionat că asemănarea foarte pregnantă între marca reclamantei şi maşinuţele pârâtei conduce la riscul de confuzie, ce include şi riscul de asociere, întrucât recunoscând elementele definitorii ale mărcii reclamantei înregistrată pentru vehicule de jucărie în cadrul grilei de radiator a maşinuţelor pârâtei, consumatorul va putea considera că ele provin cel puţin de la o persoană cu legături economice cu reclamanta, chiar dacă maşinile nu sunt comercializate sub denumirea reclamantei (şi nici sub denumirea D., a vehiculelor SUV pentru care se foloseşte de către reclamantă grila a cărei imagine este protejată prin marca UE x).

În cadrul recursului incident, sub aspectul elementelor relevante pentru stabilirea încălcării dreptului la marcă, recurenta pârâtă a făcut referiri teoretice la noţiunile de risc de confuzie şi asociere, gradul de atenţie al publicului relevant dar nu a arătat concret prin raportare la circumstanţele specifice ale cauzei reţinute de instanţa de apel, de ce a considerat că în cadrul deciziei atacate analiza acestor criterii ar fi fost realizată în mod greşit.

În cadrul celui de-al doilea tip de critici se susţine că potrivit prevederilor art. 3 pct. 11 lit. a) din Legea nr. 344/2015 mărfurile contrafăcute au fost definite de legiuitor ca fiind orice marfă, inclusiv ambalajul său, care poartă, fără autorizare, o marcă identică ori care nu se deosebeşte în aspectele sale esenţiale de o marcă de produs sau de serviciu legal înregistrată pentru acelaşi tip de marfă şi care, din acest motiv, încalcă drepturile titularului acestei mărci şi că în speţa pendinte, nu ne aflam sub incidenţa acestui text de lege, pe de-o parte, faţă de deosebirile evidente între aspectele esenţiale ale celor două produse si, pe de altă parte, fata de faptul ca nu ne aflam în prezenta aceluiaşi tip de marfa.

Pârâta a formulat aceeaşi apărare în apel, iar în decizia atacată s-a reţinut sub acest aspect că "nu sunt relevante pentru cauză apărările intimatei legate de aplicarea Legii nr. 344/2005, deoarece acestea reglementează mecanismele procedurale referitoare la intervenţia titularului drepturilor de proprietate intelectuală în vederea detectării importurilor apte a încălca aceste drepturi, iar nu temeiul cererii de chemare în judecată, care tinde la constatarea şi încetarea încălcării respective. Prin urmare, determinarea faptelor de încălcare nu se face după criteriile stabilite în legea amintită (în scopul realizării atribuţiilor de control şi verificare ale organelor vamale), ci după criteriile stabilite de legea şi de regulamentul mărcilor, respectiv de legea desenelor şi modelelor şi regulamentul UE referitor la aceste înregistrări."

În recurs recurenta pârâtă nu a criticat aceste argumente ale instanţei de apel, privind lipsa de relevanţă pentru cauză a apărărilor legate de aplicarea Legii nr. 344/2005, şi implicit neanalizarea de către instanţa de apel a acestor susţineri pe fond, ca atare, aceste considerente au rămas definitive, instanţa de recurs nemaiputând trece la analiza fondului problemei dacă mărfurile în cauză întrunesc condiţiile pentru a fi socotite contrafăcute în sensul art. 3 pct. 11 lit. a) din Legea nr. 344/2015.

În cadrul celui de-al treilea tip de critici au fost reluate apărările formulate în apel în sensul neîncălcării drepturilor reclamantei asupra modelului comunitar nr. x din data de 31.05.2006 pentru clasa 12.08 - Vehicule.

Or, ţinând cont că instanţa de apel a constatat nefondate motivele de apel formulate de către reclamantă sub aspectul încălcării modelului comunitar, dispoziţie care este în interesul pârâtei, aceste critici au fost calificate ca apărări faţă de recursul formulat de către reclamantă.

Prin aceste critici s-a reluat şi apărarea formulată în apel în sensul că, dată fiind înregistrarea modelului pentru clasa 12.08 (vehicule), protecţia acestuia nu operează pentru posibila încorporare a acestuia într-un produs ce nu este inclus în această clasă, cum sunt maşinuţele de jucărie importate de pârâtă, critică ce a fost considerată nefondată de către instanţa de apel.

Având în vedere că a fost considerat nefondat recursul principal care viza soluţia instanţei de apel cu privire la capătul de cerere prin care se solicita constatarea încălcării drepturilor asupra modelului comunitar şi că recurenta pârâtă nu a solicitat schimbarea considerentelor deciziei atacate, instanţa de recurs a constatat că sunt lipsite de interes aceste critici reluate în recursul incident, prin urmare nu se mai impune analiza fondului acestora.

În consecinţă, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondate recursul principal declarat de reclamanta A. şi recursul incident declarat de pârâta B. S.R.L..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursul principal declarat de reclamanta A. şi recursul incident declarat de pârâta B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 958A din data de 11 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 noiembrie 2021.