Recourse against a final decision on a nullity challenge: inadmissibility due to the finality of the underlying judgment

Şedinţa publică din data de 28 octombrie 2021

Deliberând, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată la 23 decembrie 2014 pe rolul Judecătoriei Tulcea sub dosar nr. x/2014, reclamanta A. a formulat acţiune în pretenţii în contradictoriu cu pârâtul B., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să fie obligat la plata sumei de 45.000 RON acordată cu titlu de împrumut în baza contractului de împrumut autentificat de Biroul Notarului Public " C." sub nr. x din 20 decembrie 2007.

La 19 august 2015 reclamanta a depus la dosarul cauzei cerere modificatoare solicitând să se constate rezoluţiunea de plin drept a contractului de împrumut autentificat de Biroul Notarului Public "C." sub nr. x din 20 decembrie 2007 şi obligarea pârâtului la restituirea sumei de 45.000 RON, urmând a fi calculată dobânda legală şi penalizatoare, actualizată la indicele mediu de inflaţie începând cu 28 decembrie 2011 la zi.

Reclamanta a depus la dosar acordul de mediere din 16 iulie 2012 încheiat la Biroul de mediator "D.".

2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Tulcea:

Prin sentinţa civilă nr. 24 din 6 ianuarie 2017, Judecătoria Tulcea a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârât şi, în consecinţă, a respins, ca prescrisă, acţiunea având ca obiect pretenţii, formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B..

A respins cererea pârâtului de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

3. Decizia pronunţată de Tribunalul Tulcea:

Prin decizia civilă nr. 283 din 23 martie 2018, Tribunalul Tulcea a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 24 din 6 ianuarie 2017 pronunţată de Judecătoria Tulcea.

4. Căile de atac exercitate în cauză:

Împotriva deciziei nr. 283 din 23 martie 2018 pronunţată de Tribunalul Tulcea, reclamanta A. a declarat recurs.

Prin decizia nr. 224/C din 26 iunie 2019, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă a constatat nul recursul.

De asemenea, împotriva deciziei nr. 283 din 23 martie 2018 pronunţată de Tribunalul Tulcea, reclamanta A. a formulat şi cerere de revizuire.

Prin decizia civilă nr. 10 din 26 noiembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. x/2019, a fost constatată nulă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 283 din 23 martie 2018 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosar nr. x/2014, având ca obiect pretenţii, în contradictoriu cu intimatul B..

Prin decizia civilă nr. 129/C din 7 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, a fost constatat nul recursul declarat de recurenta-revizuentă A. împotriva deciziei civile nr. 10 din 26 noiembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Tulcea.

Prin decizia civilă nr. 124/C din 7 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, a fost anulată, ca netimbrată, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 129/C din 7 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa.

Împotriva acestei decizii, contestatoarea A. a formulat calea de atac intitulată "apel".

5. Înregistrarea căii de atac pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi la 7 iunie 2021 drept recurs, având în vedere competenţa instanţei supreme stabilită prin dispoziţiile art. 97 C. proc. civ.

La 20 septembrie 2021 a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în completul de filtru, dispunându-se comunicarea raportului către părţile din cauză.

Raportul a fost comunicat părţilor la 28-29 septembrie 2021 (dovezi aflate la dosar).

La 8 octombrie 2021, recurenta-contestatoare a depus punct de vedere la raport, solicitând admiterea recursului.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac la 28 octombrie 2021, în complet de filtru, fără citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

În conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.

Prin decizia civilă nr. 224/C din 26 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă a fost constatat nul recursul declarat reclamanta A. împotriva deciziei nr. 283 din 23 martie 2018 pronunţată de Tribunalul Tulcea, hotărârea instanţei fiind definitivă.

Împotriva acestei decizii definitive, reclamanta a formulat cerere de revizuire - soluţionată prin decizia civilă nr. 10 din 26 noiembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. x/2019 - în sensul că a fost constatată nulitatea cererii de revizuire pentru nemotivare.

Potrivit art. 513 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

Împotriva deciziei pronunţate în soluţionarea cererii de revizuire, revizuenta A. a declarat recurs, soluţionat prin decizia civilă nr. 129/C din 7 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, prin care s-a constatat nulitatea recursului.

De asemenea, împotriva deciziei pronunţate în soluţionarea cererii de recurs, recurenta-revizuentă a formulat contestaţie în anulare - soluţionată prin decizia civilă nr. 124/C din 7 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020 (ce fac obiectul prezentului recurs). Contestaţia în anulare a fost anulată, ca netimbrată, hotărârea pronunţată fiind definitivă.

În speţă, calea de atac a recursului este declarată împotriva unei decizii pronunţate în soluţionarea unei contestaţii în anulare - cale extraordinară de atac formulată împotriva unei hotărâri definitive pronunţate în recurs, decizie ce nu este supusă, prin lege, căii de atac a recursului.

Potrivit dispoziţiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.

Astfel, coroborând prevederile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., cu dispoziţiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., cum hotărârea ce a făcut obiectul contestaţiei în anulare este definitivă, reiese că decizia civilă nr. 124/C din 7 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, prin care a fost soluţionată contestaţia în anulare este definitivă, nefiind supusă prin lege căii de atac a recursului.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Revine, aşadar, persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă şi de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit şi a căilor de atac.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele expuse, constatând că decizia atacată cu recurs nu este supusă prin lege cenzurii acestei căi de atac, având în vedere dispoziţiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ. raportat la cele ale art. 457 alin. (1), Înalta Curte urmează să respingă recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 124/C din 7 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 octombrie 2021.