Father’s provisional custody and support bid assigned to Bucharest Sector 3 Court based on child’s de facto residence.

Şedinţa publică din data de 28 octombrie 2021

asupra conflictului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, la 13 mai 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând ca pe calea ordonanţei preşedinţiale să se dispună stabilirea domiciliului minorei C., la tată, şi obligarea mamei la plata pensiei de întreţinere.

Prin sentinţa civilă nr. 6143 din 28 mai 2021, Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moineşti.

În motivare, a avut în vedere că ordonanţa preşedinţială revine instanţei competente pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă, potrivit dispoziţiilor art. 998 C. proc. civ.

A considerat că sunt aplicabile pentru fixarea competenţei şi dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".

Reţinând că locuinţa minorului a fost stabilită de părţi prin Convenţia notarială încheiată în procedura divorţului cu copii minori, autentificată sub nr. x la 1 iulie 2013 de BNP D., respectiv în Oraşul Dărmăneşti, str. x, jud. Bacău, a fost atribuită competenţa în favoarea Judecătoriei Moineşti.

Prin sentinţa civilă nr. 1057 din 8 iulie 2021, Judecătoria Moineşti a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, şi a declinat ordonanţa preşedinţială în favoarea Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe, a suspendat cauza şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

În expunerea argumentelor care justifică soluţia dată, a notat că se impune a fi stabilită competenţa în temeiul art. 114 alin. (1) C. proc. civ. prin raportare la domiciliul în fapt al minorei, care, în prezent, se află în grija tatălui său, la adresa din Bucureşti, Drumul Lunca Mărcuşului nr. 37 A, aspect ce rezultă din susţinerile reclamantului din cererea de chemare în judecată şi din referatul de anchetă socială depus la dosarul Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti.

Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa soluţionării cererii de ordonanţă preşedinţială revine Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, pentru considerentele ce succed:

Obiectul pricinii îl constituie cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu B., prin care se solicită stabilirea domiciliului minorei C., la tată, şi obligarea mamei la plata pensiei de întreţinere

Cele două instanţe aflate în conflict au reţinut aplicabilitatea în speţă a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice, date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită. Această normă specială instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Însă, conflictul negativ de competenţă a fost determinat de aprecierea diferită asupra locuinţei minorului. Astfel, Judecătoria sectorului 3 Bucureşti s-a raportat la domiciliul stabilit de părţi prin Convenţia notarială încheiată în procedura divorţului cu copii minori, autentificată sub nr. x la 1 iulie 2013 de BNP D., iar Judecătoria Moineşti a avut în vedere locuinţa în fapt a minorului la data sesizării instanţei cu cererea de ordonanţă preşedinţială.

Înalta Curte reţine că noţiunea de domiciliu la care face trimitere textul legal enunţat mai sus vizează, în sens procesual, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare şi pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluţionării cauzei. Aşadar, noţiunea de domiciliu trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanţă nu atât locuinţa statornică, principală a acestei persoane sau cea stabilită printr-o convenţie a părţilor, ci adresa unde locuieşte efectiv.

Astfel, la data promovării demersului judiciar, locuinţa minorei C. era la tată, în Bucureşti, Drumul Lunca Mărcuşului nr. 37 A, aspect ce rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată şi din referatul de anchetă socială întocmit de Direcţia Asistenţă Legislativă-Serviciul de Autoritate Tutelară.

Faţă de cele arătate, în aplicarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., instanţa competentă să soluţioneze ordonanţa preşedinţială este Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, în circumscripţia căreia se află domiciliul persoanei ocrotite.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 octombrie 2021.