Nullity of civil appeal for failure to articulate specific illegality grounds and improper re-evaluation of evidence

Şedinţa publică din data de 20 octombrie 2021

Deliberând asupra cererii de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secţia I civilă, la data de 14 noiembrie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A., prin reprezentant legal A., a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 400.000 RON, reprezentând daune morale.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 1075 C. civ., precum şi prevederile O.G. nr. 92/2003.

Prin sentinţa civilă nr. 1845 din 15 septembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia I civilă, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta A., prin reprezentant legal A., în contradictoriu cu pârâta B..

Prin decizia nr. 681 din 22 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A., prin reprezentant legal A., împotriva sentinţei civile nr. 1845 din 15 septembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia I civilă, în contradictoriu cu pârâta B..

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta A., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 24 mai 2021 şi repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului de filtru nr. 10.

2. Cererea de recurs

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488-489 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate, cu consecinţa admiterii acţiunii, arătând că, în cazul răspunderii civile delictuale, sarcina probei îi revine exclusiv victimei prejudiciului, fapt dovedit prin probatoriul adminsitrat în cauză.

A mai arătat că sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488-489 C. proc. civ., instanţa motivând hotărârea în contradictoriu şi ignorând probatoriul administrat în cauză.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei-pârâte B., care nu a depus întâmpinare.

4. Soluţia instanţei de recurs

Examinând recursul, în raport de excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Prin cererea de recurs dedusă judecăţii, recurenta s-a limitat la a susţine că instanţa de apel a motivat hotărârea în contradictoriu şi a ignorat probatoriul administrat în cauză, fără însă a aduce argumente din care să reiasă care sunt considerentele contradictorii din cuprinsul deciziei recurate.

Referitor la susţinerea recurentei că instanţa de apel a ignorat probatoriul administrat în cauză, Înalta Curte reţine că, în faza procesuală a recursului, nu pot fi puse în discuţie şi reanalizate probele administrate, recursul fiind o cale extraordinară de atac, de reformare, care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmăreşte să supună instanţei examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile cazului concret dedus judecaţii.

Astfel, se reţine că recurenta nu a opus niciun argument de nelegalitate cu privire la aspectele reţinute prin decizia recurată, în sensul că nu sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru ca pârâta să fie obligată la plata daunelor morale solicitate, ci a nesocotit specificul căii extraordinare de atac a recursului, prin intermediul căreia pot fi valorificate doar critici care să vizeze greşita aplicare a legii de către instanţa de apel şi a dedus judecăţii aspecte care privesc modalitatea de apreciere a probatoriului, invocând formal dispoziţiile art. 488-489 C. proc. civ., care permit controlul de legalitate al hotărârii atacate în limite precis determinate.

Prin urmare, având în vedere că recurenta nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale deciziei atacate şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 681 din 22 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Totodată, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 19 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutor public judiciar în materie civilă, potrivit cu care "Dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenţii, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.", constată că, urmare a admiterii cererii de ajutor public judiciar, sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, prin încheierea din data de 15 septembrie 2021, taxa judiciară de timbru datorată de recurenta-reclamantă în vederea soluţionării recursului pendinte rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 681 din 22 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

În temeiul art. 19 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, cheltuielile procesuale avansate de către stat, în cuantum de 100 RON, rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 20 octombrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.