Nullity of cassation appeal for failure to articulate substantive unlegality grounds against interim suspension of civil proceedings

Şedinţa publică din data de 20 octombrie 2021

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin încheierea din 8 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, a fost suspendată judecarea recursului declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 309A din 1 iulie 2020, pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu pârâtul B..

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A..

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 09 iulie 2021 şi repartizat aleatoriu spre soluţionare completului nr. 10.

2. Cererea de recurs şi apărările formulate

Prin cererea de recurs, neîntemeiată în drept, recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, cu consecinţa repunerii pe rol a cauzei, arătând că la data când a fost stabilită judecarea cauzei nu a primit citaţia şi nu a avut cunoştinţă despre termenul şi obligaţiile pe care trebuia să le îndeplinească.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatului B., care a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil, arătând că recurentul trebuia să solicite redeschiderea cauzei în termenul prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., respectiv în termen de 6 luni, calculat de la data suspendării, respectiv până la 8 iunie 2021.

Or, cum cererea de recurs a fost înregistrată la 29 iunie 2021, intimatul a opinat că cererea este perimată de drept, potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., iar recursul este inadmisibil.

La data de 20 septembrie 2021, recurentul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a învederat că cererea de recurs este formulată în termen, deoarece încheierea de suspendare i-a fost comunicată la 11 iunie 2021, iar în cuprinsul încheierii este prevăzută calea de atac, respectiv "cu recurs pe toată durata suspendării".

La 18 octombrie 2021, recurentul a depus precizări ale motivelor de recurs, prin care a prezentat exclusiv aspecte care vizează fondul raportului juridic litigios.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, după efectuarea procedurilor de comunicare, a stabilit termen de judecată la data de 20 octombrie 2021, în şedinţă publică şi cu citarea părţilor, în vederea soluţionării cererii de recurs formulate de recurentul-reclamant.

3. Soluţia instanţei de recurs

Examinând recursul, în raport de excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., se constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În cauză, prin încheierea din 08 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., instanţa a dispus suspendarea judecării cauzei, întrucât, din verificările dosarului, nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar părţile, legal citate, nu s-au prezentat în cauză.

Prin motivele de recurs, recurentul nu a arătat în ce constă nelegalitatea încheierii atacate, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel Suceava, ci doar s-a limitat la a preciza că nu a primit citaţia şi nu a avut cunoştinţă de termenul de judecată.

Or, din analiza actelor dosarului, se constată că recurentul a fost citat pentru termenul de judecată din 08 decembrie 2020, dovada fiind procesul-verbal de înmânare de la dosarul curţii de apel.

Astfel, prin cererea de recurs, recurentul nu a dedus judecăţii vertitabile critici de nelegalitate susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., prin care să demonstreze, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată şi să combată cele reţinute de instanţă, în sensul că la strigarea cauzei nu s-a prezentat niciuna dintre părţi şi nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar prin precizările la motivele de recurs, depuse la data de 18 octombrie 2021, recurentul a prezentat exclusiv aspecte care vizează fondul raportului juridic litigios, neputând face obiectul controlului de legalitate în prezenta cale extraordinară de atac, care nu poate viza decât exclusiv legalitatea măsurii suspendării dispuse în cauză.

Având în vedere că recurentul nu a formulat critici de nelegalitate care să privească încheierea atacată, şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 8 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 8 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 20 octombrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.