Cassation appeal annulled for untimely filing of grounds and failure to articulate specific illegality in land-cession payment dispute

Şedinţa publică din data de 20 octombrie 2021

Deliberând asupra cererii de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2019, la data de 18 aprilie 2019, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Galaţi, obligarea pârâtei la plata sumei de 642.542,76 RON conform facturilor nr. x/2014, y/2014, z/2015, w/2015, t/2017, arătând, în esenţă, că, la data de 11 iulie 2005, a cedat Municipiului Galaţi suprafaţa de 16573,74 mp teren pentru compensarea datoriilor pe care societatea le avea la pârâtă, însă dreptul de proprietate nu a fost înscris la OCPI, iar instituţia pârâtă îi datorează TVA raportat la valoarea imobilului, precum şi diferenţa între contravaloarea terenului şi creanţele fiscale stinse ca urmare a dării în plată.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile O.G. nr. 92/2003 şi art. 1075 C. civ.

Prin încheierea nr. 130 din 03 octombrie 2019, pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2019, a fost admisă excepţia necompetenţei funcţionale şi s-a dispus declinarea competenţei, în favoarea secţiei a II-a a Tribunalului Galaţi.

Prin sentinţa civilă nr. 635 din 19 noiembrie 2019, pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă, a fost admisă excepţia necompetenţei funcţionale şi s-a dispus declinarea competenţei, în favoarea secţiei I a Tribunalului Galaţi.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia I civilă, la data de 05 decembrie 2019, sub nr. x/2019.

Prin sentinţa civilă nr. 1157 din 16 decembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, a fost admisă excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei Primăria Municipiului Galaţi, invocată de pârâtă, şi, în consecinţă, a fost respinsă cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.A. Galaţi, prin reprezentant legal B., în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Galaţi, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosinţă.

Prin decizia civilă nr. 51/A din 24 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.A., împotriva sentinţei civile nr. 1157 din 16 decembrie 2020 a Tribunalului Galaţi, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Primăria Municipiului Galaţi.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.A., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 21 mai 2021 şi repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului de filtru nr. 10.

2. Cererea de recurs

Prin cererea de recurs, transmisă prin poştă electronică la data de 19 aprilie 2021, recurenta a precizat că va motiva recursul după ce i se va comunica decizia civilă nr. 51 din 24 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

La data de 23 iunie 2021, recurenta-reclamantă a depus motivele de recurs, prin care a indicat un număr de 18 hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti în litigiile anterioare în care reclamanta a avut calitatea de parte, susţinând că aceste hotărâri sunt nule de fapt şi de drept pentru că nu sunt semnate de membrii completului de judecată; totodată, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 642.542,76 RON.

3. Apărările formulate în cauză

Municipiul Galaţi, prin primar, a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat, întrucât, în mod temeinic şi legal, prima instanţă a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei Municipiului Galaţi şi a respins acţiunea reclamantei, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.

A mai arătat că, în procesul civil, instanţa nu poate introduce în cauză, din oficiu, o altă persoană, această posibilitatea aparţinând numai părţilor, potrivit art. 9 alin. (2) C. proc. civ., care stipulează că obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor.

La data de 13 iulie 2021, recurenta a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat admiterea recursului.

Urmare a comunicării motivelor de recurs din 23 iunie 2021, intimata a depus o nouă întâmpinare, la data de 16 iulie 2021, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4. Soluţia instanţei de recurs

Examinând recursul, în raport de excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În prezenta cauză, prin cererea de recurs formulată la data de 19 aprilie 2021, recurenta a precizat că va depune motivele de recurs după comunicarea hotărârii atacate.

Din analiza actelor dosarului, se constată că decizia recurată a fost comunicată recurentei-reclamante la data de 15 aprilie 2021, conform dovezii aflate la dosarul Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă.

În ceea ce priveşte termenul pentru motivarea recursului, se reţine că potrivit dispoziţiilor art. 487 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5) aplicabile şi în recurs".

Potrivit art. 485 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel [...].".

Aşadar, raportat la data comunicării deciziei atacate, termenul de motivare a recursului a fost de 30 zile de la comunicare şi s-a împlinit la data de 16 mai 2021 (duminică), termen care, potrivit art. 181 alin. (2) din C. proc. civ., a fost prorogat până luni, 17 mai 2021.

La data de 23 iunie 2021, recurenta-reclamantă a depus motivele de recurs, cu depăşirea termenului prevăzut de art. 485 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 487 alin. (1) din acelaşi cod.

Prin motivele de recurs, recurenta a prezentat un număr de 18 hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti în litigiile anterioare în care reclamanta a avut calitatea de parte, susţinând că aceste hotărâri sunt nule de fapt şi de drept pentru că nu sunt semnate de membrii completului de judecată, însă, din analiza actelor dosarului se constată că aceste motive de recurs reprezintă o reiterare a răspunsului la întâmpinare depus în faza procesuală a apelului, pe care instanţa de apel l-a analizat în cuprinsul deciziei recurate şi asupra căruia s-a pronunţat, reţinând, cu privire la nulitatea sentinţei primei instanţe, că sentinţa respectă dispoziţiile procedurale prevăzute de art. 426 alin. (3) şi alin. (5) teza I C. proc. civ., în sensul că este semnată atât de judecător cât şi de către grefierul de şedinţă, iar împrejurarea că exemplarul ce i-a fost comunicat reclamantei nu poartă aceste semnături nu constituie un viciu procedural. A mai arătat instanţa de apel că doar nesemnarea minutei de către judecător atrage nulitatea hotărârii în timp ce nesemnarea hotărârii constituie o neregularitate procedurală ce poate fi remediată, prin semnarea ulterioară a acesteia, chiar dacă în reglementarea actuală a C. proc. civ. nu s-a prevăzut în mod expres această soluţie.

Astfel, se reţine că prin motivele de recurs depuse la data de 23 iunie 2021, recurenta nu a formulat veritabile critici de nelegalitate care să combată raţionamentul instanţei de apel şi nici aspecte de nelegalitate de ordine publică care să vizeze decizia recurată, ci s-a limitat la a relua motivele prezentate în cuprinsul răspunsului la întâmpinare, depus în apel, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat, reţinând că răspunsul la întâmpinare nu reprezintă un instrument aflat la îndemâna reclamantului prin care acesta să poată formula cereri noi, astfel că nu i se poate imputa instanţei de judecată faptul că nu a analizat, în cuprinsul sentinţei pronunţate, solicitarea reclamantei de a se constata nulitatea hotărârilor judecătoreşti indicate în cuprinsul răspunsului, instanţa nefiind învestită legal cu o astfel de solicitare; a mai reţinut instanţa de apel că susţinerile reclamantei cu privire la nulitatea de fapt şi de drept a unor hotărâri judecătoreşti definitive, sunt lipsite de relevanţă, raportat la obiectul pretenţiilor deduse judecăţii în prezenta cauză.

Prin urmare, având în vedere că recurenta nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale deciziei atacate şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.A. Galaţi împotriva deciziei civile nr. 51/A din 24 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

Totodată, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 19 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutor public judiciar în materie civilă, potrivit cu care "Dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenţii, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.", constată că, urmare a admiterii cererii de acordare a facilităţilor de la plata taxei judiciare de timbru sub forma reducerii cuantumului taxei judiciare de timbru de la 100 RON la 10 RON, prin încheierea din data de 15 septembrie 2021, taxa judiciară de timbru datorată de recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. Galaţi în vederea soluţionării recursului pendinte rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.A. Galaţi împotriva deciziei civile nr. 51/A din 24 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

În temeiul art. 19 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, cheltuielile procesuale avansate de către stat, în cuantum de 90 RON, rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 20 octombrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.