Extraordinary appeal annulled for failure to invoke specific grounds of illegality under cassation procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the exceptions of non-stamping and inadmissibility but annulled the appellant's extraordinary appeal, leaving the Court of Appeal's decision to annul the interlocutory appeal for lack of stamp duty in force. The dispute arose when a first-instance court dismissed a civil action seeking annulment of a medical record and damages for the claimant's alleged removal from the position of electoral section president; the appellate court subsequently annulled the claimant's appeal as unstamped due to the rejection of his application for legal aid. The Supreme Court held that the appeal was null and void because the appellant failed to invoke the specific grounds of illegality limitatively provided in Article 488 of the Code of Civil Procedure, instead merely contesting the prior rejection of legal aid, which does not constitute a valid basis for cassation, and no public order issues were identified to justify an exception under Article 489.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 488 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013; Extraordinary appeal annulled for failure to invoke specific grounds of illegality under cassation procedure: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar, în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 07 octombrie 2021
asupra recursului de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată, formulată la 13 februarie 2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii B., C., D., E., F. şi Autoritatea Electorală Permanentă, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună desfiinţarea înscrisului emis de pârâta F., numit fişă medicală de consultaţie, şi obligarea tuturor pârâţilor, în solidar, la plata sumei de 200.001 RON, cu titlu de daune morale şi materiale ca urmare a înlocuirii din funcţia de preşedinte al Biroului electoral al secţiei de votare la alegerile locale din iunie 2016.
2. Sentinţa pronunţată în primă instanţă de Tribunalul Vâlcea
Prin sentinţa civilă nr. 789 din 7 iunie 2019, Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă a respins excepţiile necompetenţei materiale şi lipsei calităţii procesuale pasive, invocate de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă. A luat act că reclamantul renunţă la judecata cererii privind pe G.. A respins acţiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâţii B., C., D., E., F., Autoritatea Electorală Permanentă şi G..
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul.
3. Decizia pronunţată în apel de Curtea de Apel Piteşti
Prin decizia civilă nr. 2533 din 29 septembrie 2020, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a anulat, ca netimbrat, apelul.
4. Recursul exercitat în cauză
Împotriva deciziei pronunţate în apel a declarat recurs reclamantul A..
Fără a invoca vreun motiv de nelegalitate dintre cele expres prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul a susţinut că hotărârea prin care a fost anulat, ca netimbrat, apelul este nelegală şi constituie rezultatul săvârşirii unor infracţiuni grosolane şi abateri disciplinare grave. Sunt pe deplin întrunite condiţiile pentru scutirea sa de la plata taxei judiciare de timbru, având în vedere că beneficiază de un ajutor social în cuantum de 142 RON, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. În consecinţă, măsura de respingere a cererii de ajutor public judiciar constituie un abuz al instanţei.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea pricinii spre rejudecare, în fond, la instanţa de apel.
5. Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, astfel cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la dosar recurs, nefiind depuse puncte de vedere.
Prin rezoluţia din 19 august 2021 s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului la 7 octombrie 2021.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinare, intimata Comuna Guşoeni, prin Primar B., a solicitat respingerea recursului.
Intimata Autoritatea Electorală Permanentă a invocat prin întâmpinare excepţiile netimbrării şi nulităţii recursului. În susţinerea primei excepţii, s-a prevalat de dispoziţiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 şi a solicitat anularea recursului, ca netimbrat, în măsura în care recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru. A doua excepţie vizează, atât neindicarea de către recurent a temeiurilor de drept în baza cărora a formulat recursul, astfel cum acestea sunt configurate de art. 488 C. proc. civ., cât şi neîncadrarea aspectelor în prevederile legale enunţate. Partea intimată a susţinut şi o inadmisibilitate a recursului argumentată pe ideea că hotărârea are un caracter definitiv în raport de valoarea obiectului litigiului care se înscrie în pragul stabilit prin art. 483 alin. (2) C. proc. civ. (500.000 RON)
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Preliminar, instanţa notează că intimata Autoritatea Electorală Permanentă a invocat prin întâmpinare excepţiile netimbrării, inadmisibilităţii şi nulităţii recursului.
Primele două vor primi o soluţie de respingere, iar a treia va fi admisă, cu consecinţa anulării recursului, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
Excepţia netimbrării este justificată de intimată prin aceea că recursul este timbrabil în raport de dispoziţiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, iar în măsura în care recurentul nu face dovada achitării taxei, intervine sancţiunea anulării cererii, ca netimbrate.
Într-adevăr, aşa cum s-a consemnat în prima rezoluţie de primire a dosarului, cererea de recurs este supusă plăţii unei taxe judiciare de timbru în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013, de 20 RON (hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată), însă prin încheierea din 10 iunie 2021 a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar în modalitatea scutirii petentului de la plata taxei aferente recursului.
Excepţia inadmisibilităţii susţine caracterul definitiv al hotărârii instanţei de apel, deoarece valoarea litigiului este sub 500.000 RON, prag care nu deschide calea de atac a recursului, conform art. 483 alin. (2) C. proc. civ.
Instanţa notează că pragul de 500.000 RON la care face referire intimata a fost reglementat prin art. 483 alin. (2) C. proc. civ., însă a fost majorat la suma de 1.000.000 RON prin Legea nr. 2/2013 de punere în aplicare a C. proc. civ.
Decizia nr. 2533 din 29 septembrie 2020 este supusă recursului, întrucât prin decizia nr. 369/2017 a Curţii Constituţionale s-a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv’’ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. este neconstituţională.
În plus, hotărârea atacată este pronunţată de instanţă în apel, or, potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.’’
Analizând recursul sub aspectul posibilităţii de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar, în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
Prin decizia atacată, Curtea de apel a anulat, ca netimbrat, apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 789 din 7 iunie 2019, a Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă, reţinând în argumentarea soluţiei că titularul căii de atac nu a achitat taxa judiciară de timbru urmare a respingerii cererilor de ajutor public judiciar şi de reexaminare (a încheierii prin care s-a respins solicitarea de ajutor public judiciar cu privire la taxa judiciară de timbru pusă în sarcina sa).
Aserţiunile din memoriul de recurs nu se raportează la soluţia adoptată de instanţă în faza procesuală anterioară, respectiv de anulare a căii de atac din perspectiva neachitării taxei judiciare de timbru. Acestea tratează modul de soluţionare a cererii de ajutor public judiciar, de vreme ce susţin îndeplinirea condiţiilor pentru scutirea petentului de la plata taxei judiciare de timbru, prin aceea că este beneficiar al unui ajutor social în cuantum de 142 RON în temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. De altfel, se şi critică faptul că măsura de respingere a cererii de ajutor public judiciar reprezintă un abuz al instanţei.
Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea aspectelor de nelegalitate a deciziei pronunţate de instanţa a cărei hotărâre se atacă, precum şi încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică pentru ca instanţa de recurs să poată exercita controlul de legalitate, cerinţă care nu este îndeplinită în cazul de faţă raportat la cele învederate în recurs.
Constatând că susţinerile recurentului nu se circumscriu ipotezelor de nelegalitate înscrise în art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi faptul că, în speţă, nu pot fi identificate în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ. motive de ordine publică, Înalta Curte va anula recursul în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţiile de netimbrare şi de inadmisibilitate a recursului, invocate de intimata Autoritatea Electorală Permanentă.
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 2533 din 29 septembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 07 octombrie 2021.