Territorial jurisdiction for presidential order requests in marital property division: accessory to the main action rather than exclusive to the property location

Şedinţa publică din data de 27 ianuarie 2022

După deliberare, asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:

1. Cererea

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la 8 noiembrie 2021, sub nr. x/2021, reclamanta A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., pe calea ordonanţei preşedinţiale, obligarea acestuia să îi permită accesul în imobilul situat în comuna Rucăr, jud. Argeş, pct. Tabaci şi stabilirea unui program provizoriu de folosinţă a imobilului, respectiv câte două săptămâni pe lună pentru fiecare dintre coproprietari, până la soluţionarea dosarului de fond aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 339 şi art. 641 alin. (3) C. civ. şi pe cele ale art. 997 şi următ. C. proc. civ.

2. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 11344 din 24 noiembrie 2021, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung, jud. Argeş.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a reţinut că, potrivit art. 998 C. proc. civ., cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului.

Însă, în materia acţiunilor reale, art. 117 alin. (1)-(3) C. proc. civ. statuează că cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul. Când imobilul este situat în circumscripţiile mai multor instanţe, cererea se va face la instanţa domiciliului sau reşedinţei pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripţii, iar în caz contrar, la oricare dintre instanţele în circumscripţiile cărora se află imobilul. Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică, prin asemănare, şi în cazul acţiunilor posesorii, acţiunilor în grăniţuire, acţiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum şi în cazul celor de împărţeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.

Constatând că în cauză se invocă îngrădiri ale drepturilor de proprietate asupra imobilului situat în comuna Rucăr, jud. Argeş, pct. "Tabaci" şi întrucât dispoziţiile art. 117 C. proc. civ. stabilesc competenţa teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie se află imobilul, a apreciat că este competentă să soluţioneze litigiul Judecătoria Câmpulung, jud. Argeş.

3. Hotărârea Judecătoriei Câmpulung, jud. Argeş

Prin sentinţa civilă nr. 3354 din 23 decembrie 2021, Judecătoria Câmpulung a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. A înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Câmpulung a reţinut că, prin cererea dedusă judecăţii, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 Bucureşti, reclamanta a solicitat, pe calea ordonanţei preşedinţiale, obligarea pârâtului să îi permită accesul în imobilul situat în comuna Rucăr, jud. Argeş, pct. Tabaci, şi stabilirea unui program provizoriu de folosinţă a imobilului, respectiv câte două săptămâni pe lună pentru fiecare dintre coproprietari, până la soluţionarea dosarului de fond, nr. x/2021, aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

A constatat că dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti are ca obiect partaj de bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial, printre bunurile supuse litigiului fiind imobile situate în Bucureşti, sectoarele 1 şi 2 şi imobilul situat în comuna Rucăr, jud. Argeş, pct. Tabaci.

A reţinut că, potrivit art. 117 alin. (2) C. proc. civ., atunci când imobilul este situat în circumscripţiile mai multor instanţe, cererea se poate face la oricare dintre instanţele în circumscripţiile cărora se află imobilul.

Însă, art. 998 C. proc. civ., prevede că "Cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului."

A constatat că, potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, instanţa competentă teritorial să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului este Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Obiectul litigiului este reprezentat de cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la 8 noiembrie 2021, sub nr. x/2021, prin care reclamanta A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., pe calea ordonanţei preşedinţiale, obligarea acestuia să îi permită accesul în imobilul situat în comuna Rucăr, jud. Argeş, pct. Tabaci, şi stabilirea unui program provizoriu de folosinţă, respectiv câte două săptămâni pe lună pentru fiecare dintre coproprietari.

Potrivit menţiunilor cuprinse în cererea de ordonanţă preşedinţială, reclamanta a solicitat adoptarea acestor măsuri până la soluţionarea dosarului de fond aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Înalta Curte, verificând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, a constatat că, într-adevăr, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti se află, în curs de soluţionare, dosarul nr. x/2021, având ca obiect partajul bunurilor comune dobândite de părţi în timpul căsătoriei, desfăcute la 9 decembrie 2019, şi lichidarea stării de indiviziune, din masa partajabilă făcând parte şi imobilul situat în comuna Rucăr, jud. Argeş, care formează obiectul cererii de ordonanţă preşedinţială.

Potrivit dispoziţiilor art. 997 alin. (1) C. proc. civ., "Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări."

Măsurile provizorii reglementate prin textul legal redat reprezintă cereri accesorii cererii principale, care pot fi luate de instanţa de judecată pe calea ordonanţei preşedinţiale atunci când sunt îndeplinite condiţiile legale care o reglementează.

Cum prin prezenta cerere reclamanta solicită instituirea unor măsuri temporare cu privire la dreptul de folosinţă a unui bun asupra căruia instanţa va trebui, ulterior, să tranşeze fondul dreptului, cererea formulată de reclamantă nu poate fi considerată o acţiune cu caracter de sine-stătător pentru a se aplica norme specifice de competenţă.

Dimpotrivă, cererea principală fiind o acţiune de partaj, de lichidare a stării de indiviziune cu privire la bunurile dobândite în timpul căsătoriei, subsecvent căreia s-a formulat, de una dintre părţi, o cerere de stabilire provizorie a dreptului de folosinţă asupra unuia dintre imobile, soluţionarea acesteia din urmă, pe calea ordonanţei preşedinţiale, nu înlătură competenţa materială a instanţei învestite cu cererea principală.

Reţinând că obiectul său se subsumează dispoziţiilor 997 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare urmează a se stabili prin raportare la dispoziţiile art. 998 C. proc. civ., conform cărora "Cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului."

Această normă legală determină instanţa competentă să judece cererile de ordonanţă preşedinţială şi cuprinde reguli speciale de procedură de soluţionare, care se completează cu cele de drept comun.

Aşadar, competenţa de soluţionare a ordonanţei preşedinţiale se stabileşte prin raportare la dispoziţiile corespunzătoare fondului dreptului, norma specială de competenţă, în cazul acestei proceduri - art. 998 C. proc. civ. - fiind adoptată în scopul unei mai bune administrări a justiţiei.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cererii de ordonanţă preşedinţială în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, instanţă pe rolul căreia se află înregistrat dosarul de partaj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2022.