Inadmissibility of cassation appeal against final election dispute ruling treated as presidential order under special election law

Şedinţa publică din data de 15 septembrie 2021

Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii introductive

Prin contestaţia înregistrată la Tribunalul Sălaj în data de 14 septembrie 2020, sub numărul x/2020, petentul A. şi A. a solicitat anularea Hotărârii nr. 33/04.09.2020 a Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 33 Sălaj privind respingerea cererii formulate de Biroul Electoral de Circumscripţie Comunală nr. 17 Chieşd prin care s-a solicitat înlocuirea reprezentantului B. cu reprezentantul A. în biroul de circumscripţie comunală şi înlocuirea reprezentantului B. cu reprezentantul A. în compunerea Biroului Electoral de Circumscripţie Comunala nr. 17 Chiesd.

2. Hotărârea pronunţată de Tribunalul Sălaj

Prin sentinţa civilă nr. 677 din 21.09.2020 a Tribunalului Sălaj, s-a admis excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu şi s-a respins ca inadmisibilă contestaţia formulată de petentul A. şi A., reprezentat prin preşedinte C., împotriva Hotărârii nr. 33/04.09.2020 a Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 33 Sălaj.

S-a respins excepţia de nelegalitate a Procesului-verbal nr. x din 07.08.2020 al Tribunalului Sălaj, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petentul A., Organizaţia Judeţeană Sălaj, solicitând anularea în tot a hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

3. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Cluj

Prin decizia nr. 290/A/2020 din 11 decembrie 2020, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a respins ca tardiv apelul declarat de A., Organizaţia Judeţeană Sălaj împotriva sentinţei civile nr. 677. pronunţată la data de 21.09.2020 în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Sălaj, pe care a menţinut-o în întregime.

4. Recursul declarat în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 290/A/2020 din 11 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, a declarat recurs petentul A., Organizaţia Judeţeană Sălaj, în temeiul art. 488 art. (1) pct. 1 şi 5 din C. proc. civ., solicitând casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei pentru judecarea apelului.

Printr-un prim motiv de recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., recurentul critică următoarele: completul care a judecat dosarul nu a fost desemnat aleatoriu, asa cum prevedere legea, ci "manual"; completul nu a fost alcătuit în baza legii, ci a Regulamentului de ordine interioară.

Arată că instanţa nu a statuat asupra excepţiei nelegalei compuneri a completului, astfel cum rezultă din motivarea deciziei civile nr. 290/A/2020 din 11 decembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020. Or, când vine vorba despre ordinea de judecare a excepţiilor, cele care privesc competenţa sau compunerea instanţei se judecă înaintea excepţiei tardivităţii, întrucât un complet nelegal constituit nu se poate pronunţa cu privire la niciun incident procedural şi nici cu privire la o excepţie. Completul care a judecat apelul nu a fost desemnat aleatoriu, ci în baza Regulamentului de ordine interioară, iar încălcarea regulilor privind repartizarea aleatorie are ca efect o greşită compunere a completului de judecată, subsumându-se motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

A explicitat că, în cauza ce face obiectul dosarului x/2020 al Tribunalului Sălaj, a formulat apel împotriva sentinţei civile ce a soluţionat cauza pe fond şi recurs împotriva respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, fiecare cale de atac fiind distinctă şi corect calificată, însă, dintr-o eroare administrativă, Tribunalul Sălaj a comunicat cele două căi de atac în cadrul aceluiaşi dosar, nerespectând legea şi Regulamentul de ordine interioară, conform cu care cele două căi de atac ar fi trebuit comunicate în dosare diferite la Curtea de Apel Cluj. Acest lucru ar fi condus la posibilitatea soluţionării celor două căi de atac de către două complete diferite, alese aleatoriu în sistem informatic.

Recurentul susţine că, deşi a fost investit numai cu soluţionarea recursului în cauză, completul 2R a dispus în mod nelegal şi menţinerea spre judecare a apelului declarat împotriva sentinţei din cauză, reţinând în mod vădit eronat că ar fi aplicabile prevederile art. 111 alin. (2) lit. b) din Regulamentul de ordine interioară.

Mai arată că un apel şi un recurs nu pot forma niciodată obiect al aceluiaşi dosar, pentru a se dispune disjungerea, pentru că acestea reprezintă două căi de atac diferite, independente una de alta. O greşeală administrativă nu poate fi considerată o sesizare a instanţei cu două căi de atac în acelaşi dosar, astfel încât, din punct de vedere juridic, nu erau incidente dispoziţiile privind disjungerea.

Printr-un al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurentul critică admiterea nelegală a excepţiei tardivităţii, prin aplicarea şi interpretarea greşită a legii.

Arată recurentul, în esenţă, că instanţa de apel a combinat în mod nepermis două reguli speciale, formând o a treia regulă procedurală, neprevăzută de lege. În acest sens, prevederile art. 122 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 arată că judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror altor cereri prevăzute de această lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, iar termenul de atac este cel prevăzut de art. 1000 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia ordonanţa este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor. În mod nelegal instanţa de fond, însă, deşi a reţinut că termenul de atac este cel prevăzut de C. proc. civ. pentru ordonanţa preşedinţială, a arătat că modalitatea de calcul a acestuia ar fi cea prevăzută de art. 123 alin. (1) din Legea 115/2015.

A concluzionat că termenul de atacare prevăzut pentru ordonanţa preşedenţială nu este un termen prevăzut de Legea 115/2015, ci este un termen prevăzut de C. proc. civ., astfel încât, în mod evident, modul de calcul avut în vedere de instanţa de apel, pe zile inclusiv, nu era aplicabil în cauză.

5. Apărările formulate în cauză

Intimaţii-pârâţi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 33 Sălaj şi Biroul Electoral de Circumscripţie Comunală nr. 17 Chieşd nu au formulat întâmpinări în cauză.

La termenul din 9 martie 2021, reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, raportat la dispoziţiile art. 122 alin. (1) din Legea nr. 115/2015.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Se reţine că s-a invocat de către recurent şi excepţia rămânerii fără obiect a cererii de recurs, raportat la soluţia de admitere a recursului şi casare a încheierii în dosarul nr. x/2020.

Regula generală stabilită de C. proc. civ. este ca instanţa să se pronunţe mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. Astfel, în ordinea de soluţionare a excepţiilor procesuale invocate primează excepţia inadmisibilităţii în raport cu excepţia rămânerii fără obiect.

Potrivit prevederilor art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Legalitatea căilor de atac presupune că o hotărâre judecătorească este supusă căilor de atac prevăzute de lege, neputând fi folosite alte mijloace procedurale, în scopul obţinerii reformării sau retractării unei hotărâri judecătoreşti.

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, republicată, stipulând că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de normele legale, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

În cauză, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei civile nr. 290/A/2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj la data de 11 decembrie 2020, în dosarul nr. x/2020, prin care s-a respins ca tardiv apelul declarat de A., Organizaţia Judeţeană Sălaj împotriva sentinţei civile nr. 677, pronunţată la data de 21.09.2020 în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Sălaj.

Înalta Curte reţine că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă contestaţia împotriva unei hotărâri emise de biroul electoral de circumscripţie judeţeană, iar temeiul de drept il constituie dispoziţiile Legii nr. 115/2015.

Potrivit art. 122 din Legea nr. 115/2015, "(1) Judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului. (2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu există cale de atac".

Art. 1000 din C. proc. civ., care reglementează calea de atac incidentă în cazul ordonanţei preşedinţiale, arată că, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanţa este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

Având în vedere că dispoziţiile din materia ordonanţei preşedinţiale prevăd numai calea de atac a apelului, nu şi a recursului, în cauză, decizia civilă nr. 290/A/2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj la data de 11 decembrie 2020 în dosarul nr. x/2020, are caracter definitiv, neputând fi atacată cu recurs.

Pentru considerentele expuse, reţinând că hotărârea pronunţată în apel nu putea fi atacată cu recurs, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A., Organizaţia Judeţeană Sălaj împotriva deciziei nr. 290A din 11 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 septembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.