Territorial jurisdiction for enforcement objections: Exclusive competence of the court that authorized enforcement

Şedinţa publică din data de 26 ianuarie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca în data de 16.04.2021, sub nr. x/2021, contestatorul Ministerul Justiţiei a formulat contestaţie la executare, în contradictoriu cu intimaţii A., B., C. şi D., solicitând instanţei să dispună anularea somaţiei emise în data de 22.03.2021 şi a tuturor actelor de executare subsecvente, efectuate de E. în dosarul de executare nr. 107E/2020, precum şi întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.

Totodată, contestatorul a solicitat suspendarea executării silite până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare.

În drept, contestatorul a invocat dispoziţiile art. 666 alin. (5) pct. 4, art. 667 şi urm. C. proc. civ., ale O.U.G. nr. 71/2009 şi ale O.G. nr. 22/2002.

Prin sentinţa civilă nr. 4484/2021 din 24 iunie 2021, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

În motivare, instanţa a reţinut că potrivit art. 719 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia se introduce la instanţa de executare care, potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., este judecătoria în a cărei circumscripţie se afla, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului

Astfel, reţinând caracterul imperativ al normei ce reglementează acest tip de competenţă teritorială, conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 129 alin. (2) pct. 3 coroborat cu art. 130 alin. (2) C. proc. civ., reţinând că sediului debitorului-contestator se află în sectorul 5 al mun. Bucureşti, instanţa a constat că îi revine Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti competenţa de soluţionare a prezentului litigiu.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 8993 din 2 noiembrie 2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulate de contestatorul Ministerul Justiţiei, în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă .

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că aplicabilitatea în speţă a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 719 alin. (1) Cod procedură.

Totodată, a reţinut că executarea silită a fost încuviinţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, instanţă învestită cu soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite în urma declinării competenţei de soluţionare de către Judecătoria Oradea şi, întrucât nu pot fi mai multe instanţe de executare în cadrul aceleiaşi executări silite, Judecătoria Cluj-Napoca a devenit instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare formulată de oricare dintre debitorii la care se referă titlul executoriu.

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul litigiului care a generat prezentul conflict negativ de competenţă îl reprezintă contestaţia la executare formulată contestatorul Ministerul Justiţiei prin care acesta a solicitat să se dispună anularea somaţiei emise în data de 22.03.2021 şi a tuturor actelor de executare subsecvente, efectuate de E. în dosarul de executare nr. 107E/2020, precum şi întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare.

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Cluj-Napoca şi Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, făcând aplicarea aceloraşi dispoziţii legale, respectiv art. 714 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., însă făcând o interpretare diferită a dispoziţiilor articolului de lege ultim menţionat.

Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborate cu dispoziţiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ. în sensul că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".

Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ. instanţa de executare soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Înalta Curte constată că, în cauză, prin încheierea civilă nr. 4363/CC/25.05.2020, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă, s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite formulată de petenta E. şi s-a încuviinţat executarea silită la cererea creditorilor A., B., C. şi D., împotriva debitorilor Ministerul Justiţiei, Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 756/LM/2017, pronunţată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia civilă nr. 151/2018-A, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în acelaşi dosar.

Potrivit deciziei 20 din 27 septembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, dată în soluţionarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Cu alte cuvinte, competenţa instanţei de executare dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviinţare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite, indiferent de data sesizării instanţei de executare cu cereri sau incidente ulterioare apărute în procedura executării silite, precum contestaţia la executare, cererea de suspendare a executării silite sau cererea de întoarcere a executării silite.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin încheierea nr. 4363/CC din 25 mai 2020, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă, iar în cauză nu este incidentă o ipoteză de excepţie, în sensul art. 651 alin. (3), teza finală din C. proc. civ., care să justifice stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a prezentei cauze în favoarea altei instanţe decât Judecătoria Cluj, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare, se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviinţat executarea silită, şi anume Judecătoria Cluj-Napoca.

Pentru aceste considerente, în raport de cele anterior reţinute şi de dispoziţiile legale evocate, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa în soluţionarea cauzei ca fiind a Judecătoriei Cluj-Napoca, ca instanţă care a încuviinţat executarea silită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 26 ianuarie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.