Territorial Jurisdiction for Maintaining Third-Party Garnishment: Effective Business Location vs. Registered Headquarters

Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă;

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 20 mai 2021 pe rolul Judecătoriei Braşov, Secţia civilă, sub nr. x/2021, creditorul Municipiul Aiud, prin primar, în contradictoriu cu debitorul A. şi terţul poprit B. S.A., a solicitat instanţei, menţinerea popririi, pe sumele datorate de terţul poprit debitorului, până la concurenţa sumei de 1.100 RON.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 7196 din 17 august 2021, Judecătoria Braşov, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect validare poprire în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Pentru a pronunţa această hotărâre, reţinând incidenţa dispoziţiile art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, raportându-se la sediul terţului poprit situat în Bucureşti, Calea x C, C., instanţa a apreciat că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este competentă să judece cauza.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 10335 din 02 noiembrie 2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Braşov; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă; a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, raportându-se la dispoziţiile art. 237 alin. (1) Codul de procedură fiscală, aprobat prin Legea nr. 207/2015, a reţinut că instanţa competentă să se pronunţe asupra cererii de menţinere a popririi este cea de la sediul terţului poprit B. S.A. situat în Braşov, str. x, Clădirea Aripa de Vest, judeţul Braşov, astfel cum rezultă din adresa de înfiinţare a popririi din data de 02.02.2021, întocmită în dosarul de executare nr. 3144/25.07.2017, aceeaşi adresă a terţului poprit fiind menţionată şi în cuprinsul cererii de chemare în judecată formulate de creditorul Municipiul Aiud, prin primar.

De altfel, terţul poprit cu sediul în Braşov a formulat răspuns la adresa de înfiinţare a popririi emisă de organul de executare, solicitând în mod expres şi transmiterea corespondenţei ulterioare la acelaşi sediu din Braşov.

În acest context, a apreciat că este lipsită de relevanţă împrejurarea că B. S.A. are sediul social în Bucureşti, întrucât prevederile art. 237 alin. (1) din Codul de procedură fiscală trebuie interpretate în sensul că prin sediul terţului poprit se înţelege locul unde sunt deschise efectiv conturile debitorului, iar nu sediul central cu care acesta figurează înscris în evidenţele oficiale.

Totodată, a reţinut că nici domiciliul/sediul părţilor, nici banca la care are deschise conturi debitorul A. nu sunt situate în raza de competenţă a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov, secţia civilă, în considerarea argumentelor ce succed:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Obiectul cererii de chemare în judecată constă în solicitarea creditorului Municipiului Aiud, întemeiată pe dispoziţiile art. 236-237 Codul de procedură fiscală, de a se dispune menţinerea popririi înfiinţate împotriva terţului poprit B. S.A., cu sediul în Braşov, în baza unui titlu executoriu emis pe numele debitorului A..

În stabilirea competenţei de soluţionare a litigiului, atât Judecătoria Braşov, cât şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, s-au raportat la dispoziţiile art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, însă izvorul conflictului negativ de competenţă îl reprezintă raportarea celor două instanţe la sediul terţului poprit B. S.A.

Astfel, Judecătoria Braşov a reţinut că instanţa competentă este cea de la sediul terţului poprit situat în Bucureşti, Calea x C, C., în timp ce Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a apreciat că nu prezintă relevanţă sediul central, ci cel situat în Braşov, indicat atât în actele de executare, cât şi în cererea formulată de creditorul Municipiul Aiud, competenţa de soluţionare a cauzei reveninând Judecătoriei Braşov.

Cu privire la cererile prin care se solicită menţinerea popririi, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală conţine dispoziţii speciale, art. 237 alin. (1) din acest act normativ stabilind următoarele:

"(1) Dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informaţiile şi documentele deţinute organul fiscal are indicii că terţul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum şi în cazul în care se invocă alte neregularităţi privind înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părţi interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menţinerea sau desfiinţarea popririi."

Din interpretarea dispoziţiilor legale evocate din legea specială rezultă că legiuitorul a înţeles să reglementeze distinct competenţa teritorială în cazul cererilor de menţinere a popririi în favoarea instanţei judecătoreşti în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit.

Sub acest aspect, potrivit actelor de executare întocmite în dosarul nr. x/2017, se constată că executarea silită s-a realizat în modalitatea popririi ce a fost înfiinţată prin adresa din 02 februarie 2021 şi transmisă terţului poprit B. S.A., cu sediul în Braşov, str. x, Clădirea Aripa de Vest, judeţul Braşov, acelaşi sediu fiind menţionat şi în cererea de chemare în judecată .

Totodată, se are în vedere faptul că terţului poprit B. S.A., cu sediul în Braşov, prin răspunsurile la adresa de înfiinţare a popririi emisă de organul de executare, a solicitat în mod expres transmiterea corespondenţei ulterioare la acelaşi sediu din Braşov .

Aşadar, cât timp executarea silită a vizat sediul terţului poprit din Braşov, iar creditorul Municipiul Auid, prin demersul judiciar iniţiat, a înţeles să se adreseze Judecătoriei Braşov, nu prezintă relevanţă faptul că sediul social central al terţului poprit figurează în Bucureşti, Calea x C, C., potrivit extrasului emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, la data de 02 februarie 2021 .

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Braşov, secţia civilă, este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea prezentului regulator de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 ianuarie 2022.