Sufficiency of online video access for self-documentation of explosive fabrication under terrorism law and appellate res judicata on individualized sentencing

Deliberând asupra apelului de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

A. JUDECATA ÎN FOND

I. Prin Sentinţa penală nr. 300 din data de 20 august 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 147 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, a admis pe cale incidentală cererea procurorului de recunoaştere a deciziei penale din 6 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x.226/2018/4, definitivă la data de 18 februarie 2019, prin care inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pentru infracţiunea de fals în acte publice, prevăzută de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar.

În baza art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, a condamnat pe inculpatul A. pentru comiterea infracţiunii de propagandă teroristă, la pedeapsa principală de 2 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen. (perioada mai 2017 - octombrie 2019).

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a interzis inculpatului A. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen. ca pedeapsă accesorie pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru comiterea infracţiunii de propagandă teroristă, prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004.

În baza art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) din C. pen., a condamnat pe inculpatul A., pentru comiterea infracţiunii de propagandă teroristă, la pedeapsa principală de 2 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen. (perioada noiembrie- decembrie 2019).

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a interzis inculpatului A. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen. ca pedeapsă accesorie pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru comiterea infracţiunii de propagandă teroristă, prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004.

În baza art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul A. pentru comiterea infracţiunii de însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, arme de foc sau orice alte arme, substanţe nocive sau periculoase, ori cu privire la tehnici sau metode specifice de săvârşire sau sprijinirea săvârşirii unui act de terorism, (perioada noiembrie- decembrie 2019), prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 43 alin. (1) din C. pen.

A anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului A. prin decizia penală din 6 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x.226/2018/4, definitivă la data de 18 februarie 2019.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a contopit pedepsele principale stabilite prin prezenta sentinţă şi aplică pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 8 luni închisoare, reprezentând o treime din totalul celeilalte pedepse stabilite, inculpatul A. având de executat pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 43 alin. (2) din C. pen., a adăugat pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 8 luni închisoare la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului A. prin decizia penală din 6 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x.226/2018/4, definitivă la data de 18 februarie 2019, inculpatul având, în final, de executat pedeapsa principală de 4 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) şi (5) din C. pen., a aplicat inculpatului A., alături de pedeapsa principală rezultantă de 4 ani şi 2 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen. pe o durată de 5 ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă finală de 4 ani şi 2 luni închisoare durata reţinerii şi a arestării preventive, de la data de 20 decembrie 2019 la zi.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) din C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul A. a următoarelor bunuri ce au fost folosite de către inculpat la săvârşirea infracţiunilor:

- laptop marca x, cu număr de serie x;

- Telefon mobil marca x, de culoare gri, cu IMEI 1: 356x75 şi IMEI 2: x.

În baza art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., a menţinut măsura arestării preventive ce a fost luată faţă de inculpatul A.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a obligat pe inculpatul A. la plata sumei de 10.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat (urmărirea penală şi judecata în primă instanţă).

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1427 RON (627 RON pentru asistenţă acordată inculpatului în procedura de cameră preliminară şi 868 RON în cursul judecăţii), a rămas în sarcina statului fiind plătit din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această decizie instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de combatere a infracţiunilor de terorism şi criminalităţii informatice, a fost trimis în judecată, sub măsura preventivă a arestului preventiv, inculpatul A. sub aspectul comiterii infracţiunilor prevăzute de art. 332 alin. (4) - două fapte - şi art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului, cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi art. 41 alin. (1) şi (3) din C. pen.

În cuprinsul actului de sesizare s-a reţinut în sarcina inculpatului A. că, în perioada mai 2017- octombrie 2019, a promovat în mod sistematic, cu intenţie directă, pe reţelele sociale online x şi x, mesaje de propagandă islamist-jihadistă, cu intenţia de a instiga la săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, partajând, comentând apreciativ şi redistribuind online materiale în format text, imagine şi video, prezentând actele teroriste săvârşite de către membrii organizaţiei teroriste .../ISIS/Statul Islamic, exprimându-şi dorinţa de a lupta pentru cauza acestei organizaţii teroriste, apreciind şi însuşindu-şi ideologia acesteia, instigând la săvârşirea de către alte persoane a unor fapte sancţionate de Legea nr. 535/2004.

De asemenea, s-a mai reţinut că, în perioada noiembrie- decembrie 2019, a promovat în mod sistematic, cu intenţie directă, prin reţeaua socială online x şi în grupuri constituite în aplicaţia B., mesaje de propagandă islamist-jihadistă, cu intenţia de a instiga la săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, după epuizarea rezultatelor primei infracţiuni, prin punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea controlului judiciar împotriva sa, precum şi după confiscarea dispozitivelor utilizate pentru săvârşirea infracţiunii.

Tot în această perioadă, s-a reţinut că s-a instruit cu privire la modalităţile de realizare a unui dispozitiv exploziv improvizat, prin accesarea, în mod repetat, a unui material video diseminat prin canalele media islamist-jihadiste.

Ca urmare a dispoziţiei de trimitere în judecată a inculpatului, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 10 martie 2020 sub nr. x/2020.

Prin Încheierea nr. 153 din data de 6 aprilie 2020, în baza art. 346 alin. (1) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea Rechizitoriului nr. x din 9 martie 2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, secţia de Combatere a Infracţiunilor de Terorism şi a Criminalităţii Informatice, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii în cauză.

În cadrul cercetării judecătoreşti, la termenul din data de 19 mai 2020, instanţa i-a adus la cunoştinţă inculpatului prevederile art. 375 şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de legiuitor pentru infracţiunile deduse judecăţii în măsura în care recunoaşte faptele astfel cum au fost descrise prin actul de sesizare şi solicită ca judecarea cauzei să aibă loc numai pe baza probelor administrate la urmărirea penală şi a înscrisurilor prezentate de părţi, ocazie cu care acesta, în repetate rânduri, a refuzat să răspundă în faţa Înaltei Curţi.

Având în vedere poziţia procesuală a inculpatului A., Înalta Curte a constatat că inculpatul nu a solicitat ca judecata să aibă loc în procedura recunoaşterii învinuirii.

În aceste condiţii, reprezentantul Ministerului Public a solicitat administrarea probelor din cursul urmăririi penale, iar inculpatul, prin apărătorul desemnat din oficiu, a învederat că nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale.

La acelaşi termen de judecată din data de 19 mai 2020, Înalta Curte, în aplicarea dispoziţiilor art. 378 din C. proc. pen., l-a întrebat pe inculpatul A. dacă doreşte să dea declaraţie în cauză, inculpatul refuzând să răspundă.

La termenul de judecată din data de 20 august 2020, a fost audiat martorul C., iar inculpatul A. a fost audiat .

1. Referitor la prima faptă reţinută în sarcina inculpatului A., circumscrisă ilicitului penal incriminat prin dispoziţiile art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, Înalta Curte, secţia penală a reţinut că probele administrate în cauză (materialele accesate/descărcate/postate pe reţele media de către inculpat) atestă, fără dubiu, faptul că, începând cu luna mai 2017 şi până în luna octombrie 2019 când a fost efectuată percheziţia domiciliară (04 octombrie 2019), inculpatul a parcurs etapele succesive ale procesului evolutiv de radicalizare islamistă, aderarea la ideologia radical-islamistă şi la cauza jihadistă promovată de gruparea teroristă .../Statul Islamic (îndoctrinare şi auto-identificare cu cauza jihadistă), sens în care acesta a promovat, în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, postând, apreciind, partajând, comentând apreciativ şi redistribuind în mediul on-line, prin intermediul unor reţele de socializare, fotografii, videoclipuri, mesaje, înregistrări audio-video şi însemne circumscrise activităţilor violente şi de propagandă ale grupării teroriste .../Statul Islamic, cu intenţia de a instiga la săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului

Astfel, inculpatul A. era utilizatorul conturilor x

- "A." www.x.com.

- "A.", www.x.com.

- "D.", www.x.com

- "A.", https://www.x.com.

- "E.", www.x.com.

- "A.", www.x.com.

- "F.", www.x.com. dar şi al conturilor:"E. - ...", G. şi I. de pe platforma x, conturi unde au fost regăsite postări publice ce puteau fi vizualizate de către orice utilizator x/x, ca de exemplu fotografii ale unor persoane cu vestimentaţii utilizate de luptători jihadişti ISIS, având faţa semi-acoperită, ţinând în mână arme albe ori mitraliere de tip x, însemne ale organizaţiei teroriste ..., luptători jihadişti cu feţele acoperite de cagule, având mâinile ridicate şi făcând gestul cu degetul arătător în sus "J." ce simbolizează unicitatea şi indivizibilitatea lui Allah, acesta fiind şi gestul utilizat de jihadişti pentru a-şi demonstra apartenenţa la ... Aceste postări, fiind publice, au primit aprecieri de la diferite conturi utilizate de cetăţeni străini care aveau profilul unor susţinători ai fenomenului terorist.

Pe fiecare dintre aceste conturi, în lista de prieteni, la momentul verificării, se găseau sute de utilizatori din Afganistan, Pakistan, Irak, Siria, Yemen etc. Aceşti utilizatori au postat fotografii şi videoclipuri cu jihadişti din ... sau alte organizaţii teroriste islamiste şi însemne ale ISIS, precum steagul Statului Islamic [steag negru, cu inscripţii albe, afişând sigiliul lui F. şi shahada (declaraţia de credinţă musulmană)], unele dintre acestea fiind redistribuite de inculpatul A. prin conturile de utilizator de pe reţelele sociale x şi x.

Înalta Curte a reţinut că, pe unele dintre conturile menţionate, A. a postat ocazional videoclipuri conţinând înregistrări ale unor execuţii realizate de către jihadişti, iar ca urmare a violenţei materialelor postate, acestea au fost blocate de către administratorii x, aspect recunoscut inclusiv de acesta în cuprinsul declaraţiei de suspect . De asemenea, inculpatul a distribuit materiale video şi fotografii în care mai multe persoane priveau cum o persoană a fost ucisă cu bestialitate cu o sapă sau cum o persoană mascată şi înarmată cu o armă de asalt a apărut în faţa unui steag cu emblema . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Înalta Curte a indicat, într-o ordine cronologică, postările efectuate de inculpatul A. pe reţele de socializare x şi x, postări cu un impact emoţional puternic prin violenţa exprimată în conţinutul acestora. Astfel,

- în perioada 19 octombrie 2017 - 22 octombrie 2017, inculpatul, pe contul de profil de x E. - ...4106, a postat în 24 de rânduri fotografii conţinând arme de foc de tip AK 47 şi însemne ale organizaţiei teroriste .. . Pe acest cont inculpatul a avut 50 de urmăritori şi 127 de urmăriri;

- în perioada 23 octombrie 2017 - 07 decembrie 2017, inculpatul, pe contul de profil de x E. - ..., a postat în 47 de rânduri fotografii conţinând arme de foc de tip AK 47, însemne ale organizaţiei teroriste ..., fotografii în care inculpatul făcea gestul cu degetul arătător al mâinii drepte ridicat (J.) şi execuţii prin împuşcare sau tăierea gâtului Pe acest cont inculpatul a avut 186 de urmăritori şi 1153 de urmăriri;

- la data de 06 noiembrie 2017, inculpatul, prin contul de profil x E., a apreciat ("like") fotografiile de profil şi fotografia de copertă a utilizatorului contului de x K. ce reprezentau un bărbat înarmat;

- la data de 15 noiembrie 2017, inculpatul, prin contul de profil x E., a apreciat ("like") postarea utilizatorului contului de x L. ce reprezenta un copil care ţinea în mâna stângă o armă de asalt de tip x, iar cu mâna dreaptă indica semnul unicităţii în Islam reprezentativ luptătorilor ...;

- la data de 20 noiembrie 2017, inculpatul, prin contul de profil x E., a distribuit două clipuri video postate de către un alt utilizator x (M.) în care apar mai multe persoane care privesc cum un bărbat este ucis cu bestialitate cu o sapă;

- la data de 25 noiembrie 2017, inculpatul, prin contul de profil x E., a distribuit o fotografie în care apare emblema ... în diacritice arabe şi cu semnătura "Islamic State"

- la data de 30 noiembrie .2017, inculpatul, prin contul de profil x E., a distribuit o fotografie - comentariu "Allahu Akbar!, Allahu Akbar!, Allahu Akbar!"

- la data de 30 noiembrie 2017, inculpatul, prin contul de profil x E., a distribuit un videoclip postat de utilizatorul x N. în care apare o persoană mascată şi înarmată cu o armă de asalt în faţa unui steag reprezentând emblema ...;

- la data de 01 decembrie 2017, inculpatul, prin contul de profil x E., a distribuit două fotografii de tip selfie în care acesta apare cu degetul arătător de la mâna dreaptă ridicat, simbol al unicităţii în islam şi însemn al luptătorilor din organizaţia teroristă ...;

- în data de 06 ianuarie 2018, inculpatul, pe contul de profil de x I.", a postat mai multe fotografii - de tip selfie în care inculpatul apare cu degetul arătător de la mâna dreaptă ridicat, simbol al unicităţii în islam şi însemn al luptătorilor din organizaţia teroristă ..., în alte fotografii apar stema ..., luptători înarmaţi - la care a primit aprecieri de la mai mulţi utilizatori ai acestei reţele de socializare;

- la data de 18 ianuarie 2018, inculpatul, prin contul de profil x A., a distribuit o fotografie cu o explozie într-un oraş, adăugând comentariul "Care dintre voi bărbaţii aţi luptat pt statul islamic şi de ce?"

- la data de 18 ianuarie 2018, inculpatul, prin contul de profil x A., a distribuit o fotografie cu un luptător musulman având în mână o armă de asalt;

- la data de 25 ianuarie 2018, inculpatul, prin contul de profil x A., a distribuit o fotografie tip selfie în care acesta apare cu degetul arătător de la mâna dreaptă ridicat, simbol al unicităţii în islam şi însemn al luptătorilor din organizaţia teroristă ... La această postare a primit 4 aprecieri de la utilizatori x, iar la o întrebare ce i-a fost adresată - "Iară faci poze din astea deocheate?", inculpatul A. a răspuns "Da mă nr. 1", ulterior adăugând şi o imagine cu emblema organizaţiei teroriste în limbile arabă şi engleză;

- la data de 20 februarie 2018, în cadrul unei discuţii avute cu investigatorul sub acoperire pe platforma de socializare x - O. asociată contului A. - " . . . . . . . . . .A.", ID x, inculpatul a afirmat că "DA MIA PLACUT ÎNAINTE S.A. LUPT PENTRU ISLAM, pentru jihad, pt isis, am crezut ca e bine ceea ce vreau sa fac dar mam inselat, nu e bine, dumnezeu a avut grija de mine", "era sa fac şi puşcărie înainte şi tot nu m-am liniştit, credeam ff mult în juhad şi că e bine ceea ce fac, adică să lupt pentru jihad, pentru allah"

- la data de 06 mai 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a distribuit un videoclip în care se observă mai mulţi luptători ce au în mâini arme automate şi un mesaj în limba arabă;

- la 06 mai 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a postat o fotografie conţinând un mesaj în limba arabă "La ilaha illa llah Allahu Akbar" ["Nu există altă divinitate decât Dumnezeu. Allah e mare", textul reprezentând, parţial, mărturia de credinţă (P.), unul dintre cei 5 stâlpi ai islamului], urmat de 3 emoticoane cu degetul arătător al mâinii drepte ridicat, simbol al unicităţii în islam şi însemn al luptătorilor din organizaţia teroristă ...;

- la data de 24 mai 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a distribuit un videoclip în care se observă mai mulţi luptători având în mâini arme de asalt, videoclip precedat de un mesaj în limba indoneziană "Berbagi tentang agama islam" (împărtăşeşte despre religia Islamului), "Q. siap menyerang Israel" (soldaţi mujahidini gata să atace Israelul);

- la data de 28 mai 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a distribuit un mesaj în limba arabă în care se face vorbire de faptul că "[...] vom continua în jihad [...] măcel"

- la data de 31 mai 2019, inculpatul avea contul de profil în limba arabă, iar fotografia de profil al contului x "F." (www.x.com. 562, ID x) îl înfăţişa pe acesta având capul acoperit cu un fes. Fotografia de fundal asociată contului inculpatului prezintă o persoană îmbrăcată în combinezon de camuflaj, având asupra sa un pistol mitralieră R.. Cu ocazia schimbării fotografiei de profil asociată contului x, inculpatul a postat un text în limba arabă, tradus automat de reţeaua socială "#Voi continua să scriu despre jihad până când #stiloul meu se va usca"

- la data de 29 iunie 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a distribuit un videoclip al unui utilizator arab al aceleiaşi platforme online, videoclip precedat de mesajul "Ei sunt urmaşii lui S." [S., autoproclamatul T., al cărui deces a fost anunţat la sfârşitul lunii octombrie 2019 de către mass-media internaţională ca urmare a intervenţiei forţelor militare americane în Siria];

- tot în data de 29 iunie 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a distribuit un videoclip al unui utilizator arab al aceleiaşi platforme online în care sunt prezentaţi luptători ce au asupra lor arme, videoclip precedat de un mesaj în care se face vorbire de ideologia islamist-jihadistă;

- la data de 30 iunie 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a distribuit un videoclip al unui utilizator arab al aceleiaşi platforme online în care sunt prezentaţi luptători ce au asupra lor arme, videoclip precedat de mesajul "Fraţii tăi din Levant se luptă astăzi cu cei mai mizerabili oameni ai pământului"

- la data de 30 iunie 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a postat următoarele comentarii:

"de ei iţi spuneam că vreau să ajung şi eu acolo să lupt pt jihad, să fac parte din organizaţia isis, Allah să le binecuvinteze armele şi pe ei"

Înalta Curte a reţinut că, deşi inculpatul a recunoscut că este titularul conturilor de socializare pe care a postat materialele menţionate supra -a susţinut că postările/comentariile au fost făcute "[...] doar pentru a atrage atenţia, în speranţa de a primi bani", respectiv pentru că "am crezut că voi face bani din postări [...] pentru a părea o persoană mai dură [...] intenţia mea nu a fost să fac propagandă ISIS, ci aceea de a părea important", apărările acestuia nu au putut fi primite atât timp cât, aşa cum se desprinde din conţinutul materialelor postate de inculpat, acestea conţin, prin ele însele şi comentariile/aprecierile inculpatului, instigări la acte teroriste, la alăturarea şi/sau susţinerea acţiunilor acestei grupări teroriste, neputând fi vorba despre o simplă grandomanie a inculpatului sau o ocazie pentru acesta de a primi bani de la "persoanele care vedeau postările", mai ales că, potrivit propriei declaraţii, "[...] nu mi s-a dat niciodată de către nimeni de înţeles că urmează să primesc bani, [...]" .

În acest sens, Înalta Curte a reţinut că inculpatul era conştient de faptele sale şi consecinţele acestora, câtă vreme în cadrul unor discuţii pe aplicaţia x O., fiind întrebat de un interlocutor de ce ar fi făcut "puşcărie", acesta a răspuns "pentru terorism", respectiv "dacă crezi în Allah, du-te şi luptă, acolo e războiul sfânt, toţi păgânii trebuie să moară, câţi copii şi oameni au murit în Siria, Irak, Afganistan ... din cauza creştinilor păgâni [...] vino cu mine în Siria, acolo e locul nostru şi casa noastră şi fraţii noştri" .

De asemenea, Înalta Curte a reţinut şi elementele de fapt desprinse din declaraţia martorului C. cu care A. a purtat discuţii prin aplicaţia x O., acesta din urmă cerându-i "să merg cu el în Afganistan ca să luptăm pentru Statul Islamic", fiind "hotărât pe deplin ca să lupte pentru Statul Islamic", în cuprinsul aceleiaşi declaraţii fiind pus în evidenţă şi faptul că inculpatul se temea ca martorul să nu fie lucrător al Serviciului Român de Informaţii - "[...] dacă nu cumva lucrez la SRI" .

În ceea ce priveşte cea de-a doua faptă reţinută în sarcina inculpatului A., circumscrisă tot ilicitului penal incriminat prin dispoziţiile art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, Înalta Curte a reţinut că probele administrate în cauză (materialele accesate/descărcate/postate pe reţele media de către inculpat) atestă, fără dubiu, faptul că, în perioada 09 noiembrie - 03 decembrie 2019, inculpatul a promovat, în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, postând, apreciind, partajând, comentând apreciativ şi redistribuind în mediul on-line, prin intermediul reţelei de socializare x, fotografii, mesaje şi însemne circumscrise activităţilor violente şi de propagandă ale grupării teroriste .../Statul Islamic, cu intenţia de a instiga la săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Astfel, cu titlu exemplificativ, Înalta Curte a indicat, într-o ordine cronologică, postările şi/sau aprecierile pe care inculpatul A. le-a făcut pe contul online x "F.", ID x:

- la data de 09 noiembrie2019 a apreciat fotografia unor luptători jihadişti;

- la data de 17 noiembrie2019 a postat extrase din Coran;

- la data de 21 noiembrie2019 a postat fotografia lui S., autoproclamatul T., al cărui deces a fost anunţat la sfârşitul lunii octombrie 2019 de către mass-media internaţională ca urmare a intervenţiei forţelor militare americane în Siria. La această postare, inculpatul a adăugat numele lui S. şi un emoticon înfăţişând o persoană care plânge .

Aceleaşi considerente - ce au fost avute în vedere la respingerea apărărilor inculpatului cu privire la prima faptă reţinută în sarcina sa, respectiv că postările/comentariile au fost făcute "[...] doar pentru a atrage atenţia, în speranţa de a primi bani", respectiv pentru că "am crezut că voi face bani din postări [...] pentru a părea o persoană mai dură [...] intenţia mea nu a fost să fac propagandă ISIS, ci aceea de a părea important" - sunt pe deplin valabile şi în ceea ce priveşte cea de-a doua faptă, astfel că nu au mai fost reluate.

3. În ceea ce priveşte cea de-a treia faptă reţinută în sarcina inculpatului A., circumscrisă ilicitului penal incriminat prin dispoziţiile art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, Înalta Curte a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, "Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi săvârşirea, în oricare din scopurile prevăzute la art. 1, a uneia dintre următoarele fapte: primirea sau însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, arme de foc sau orice alte arme, substanţe nocive sau periculoase, ori cu privire la tehnici sau metode specifice de săvârşire sau sprijinirea săvârşirii unui act de terorism".

În actul de sesizare a instanţei, parchetul a reţinut la încadrarea în drept, că "Fapta inculpatului A. de a se instrui cu privire la modalităţi de realizare a unui dispozitiv exploziv improvizat, prin accesarea în mod repetat a unui material video diseminat prin canalele media islamist-jihadiste, constituie infracţiunea de însuşire de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului".

În privinţa elementului material al acestei infracţiuni, Înalta Curte a reţinut că legiuitorul a prevăzut două modalităţi normative alternative, respectiv (1) primirea de instrucţiuni sau (2) însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare, iar în privinţa acuzaţiei ce i-a fost adusă inculpatului A., parchetul a reţinut a doua variantă normativă alternativă a însuşirii de instrucţiuni prin autodocumentare.

Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române (DEX), autodocumentarea înseamnă documentarea de către sine însuşi, fără ajutorul unui documentarist. Cum documentarea presupune o informare amănunţită şi temeinică, Înalta Curte reţine că subiectul activ al acestei infracţiuni trebuie să asimileze cunoştinţe temeinice, amănunţite cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi.

Din actul de sesizare a instanţei, a rezultat că acuzaţia ce i-a fost adusă inculpatului A. sub acest aspect a avut la bază două acţiuni întreprinse de acesta, respectiv (1) redistribuirea de către acesta, în data de 03 decembrie 2019, pe reţeaua de socializare x, utilizator "F.", ID x şi (2) accesarea, în data de 06 decembrie 2019, în cadrul grupului "U. al-Islam" ce a fost creat pe aplicaţia B., a unui material video în care un individ îmbrăcat în uniformă, cu faţa acoperită de o cagulă neagră, demonstrează pas cu pas modul de realizare la domiciliu a unui dispozitiv explozibil improvizat, utilizând materiale disponibile în mod curent în gospodărie, ori substanţe cu dublă utilizare care pot fi comercializate în mod legal.

Potrivit acuzării, acest material video s-ar regăsi, în mod uzual, printre documentele digitale transmise ori aflate în posesia susţinătorilor ideologiei islamist-jihadiste, fiind produs şi distribuit pe platformele sociale prin canale media (V.) deţinute de organizaţia teroristă .../ISIS/Statul Islamic.

Ca urmare a redistribuirii de către inculpat, în data de 03 decembrie 2019, pe reţeaua de socializare x, utilizator "F.", ID x, a acestui videoclip - dată la care erau puse în executare activităţi autorizate prin Mandatul de securitate naţională nr. x din data de 18.09.2019 - a fost întocmită de Serviciul Român de Informaţii Nota nr. x/13.12.2019 .

În aceste condiţii, organul de urmărire penală a solicitat judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, autorizarea unei noi percheziţii domiciliare (prima a avut loc în data de 04.10.2019 - a se vedea supra, pct. 1), fiind emis, în baza Încheierii nr. 30/P pronunţate în Dosarul nr. x/2019, Mandatul nr. x din 17.12.2019 .

Cu ocazia percheziţiei domiciliare ce a fost efectuată la data de 19.12.2019, au fost ridicate cinci telefoane mobile şi cartelele SIM aferente (a se vedea în acest sens procesul-verbal de la dosar).

În urma încuviinţării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a efectuării percheziţiei informatice asupra telefoanelor mobile şi cartelelor SIM aferente acestora - ce au fost ridicate, potrivit celor menţionate în alineatul precedent, cu ocazia percheziţiei domiciliare -, potrivit procesului-verbal de analizare a datelor informatice rezultate în urma percheziţiilor informatice efectuate a rezultat că inculpatul A., în data de 03 decembrie 2019, a intrat în grupul "U. de pe aplicaţia B.

S-a dovedit că, la data de 06 decembrie 2019, în cadrul grupului "U. al-Islam", inculpatul a accesat materialul video realizat de departamentul media al organizaţiei teroriste ..., material video ce fusese redistribuit de inculpat pe reţeaua de socializare x, utilizator "F.", ID x, în data de 03 decembrie 2019.

Înalta Curte a reţinut că aceasta este probaţiunea avută în vedere de parchet la formularea împotriva inculpatului A. a acuzaţiei de însuşire de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi incriminată prin dispoziţiile art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004.

Înalta Curte a reţinut că sintagma autodocumentare folosită de legiuitor în ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, presupune o activitate complexă de însuşire a unor informaţii abstracte de natură a-i da posibilitatea subiectului activ al infracţiunii să fabrice ("realizare" - cum se reţine în actul de sesizare a instanţei) un dispozitiv exploziv improvizat (acuzaţia adusă), aceste cunoştinţe fiind de natură să ajungă la finalitatea cerută prin norma de incriminare.

Or, simpla accesare cu ocazia redistribuirii pe pagina de x, respectiv simpla accesare a materialului video pe grupul B., neurmată de activităţi corelative specifice care să pună în lumină tocmai însuşirea instrucţiunilor ce se regăsesc în materialul video redistribuit/accesat de inculpat, s-a apreciat a nu satisface exigenţele textului de incriminare sub aspectul laturii obiective.

Mai mult decât atât, în jurisprudenţa sa, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut întrunirea elementelor de tipicitate ale acestei infracţiuni în sarcina unui inculpat care (1) studia fervent revistele jihadiste care conţineau elemente din care putea învăţa tehnici teroriste, pregătirea fiind realizată în vederea comiterii unui act de terorism, (2) în cadrul unei convorbiri telefonice interceptate a făcut referire la acte de sacrificiu ale unei persoane pentru o cauză (kamikaze), respectiv (3) avea printre subiectele de căutare în mediul online harta metroului bucureştean, la dosar fiind ataşate şi înregistrări găsite în calculatorul inculpatului cu o scenă aglomerată dintr-o staţie de metrou, în care era filmată, pur şi simplu, mulţimea de oameni din respectiva staţie, fără a fi reliefat vreun eveniment special apt a atrage atenţia şi pe care un utilizator normal să fi simţit nevoia să-l imortalizeze şi păstreze în calculatorul său.

În aceste condiţii, instanţa de fond a reţinut că, chiar dacă, începând cu luna mai 2017 şi până în luna decembrie 2019, inculpatul a parcurs etapele succesive ale procesului evolutiv de autoradicalizare islamistă, aderare la ideologia şi cauza jihadistă promovată de organizaţia teroristă .../Stat Islamic (ISIS), prin promovarea în mod sistematic, în public, a doctrine radical islamiste, astfel cum s-a reţinut supra la pct. 1 şi 2 din prezenta hotărâre, activitatea inculpatului ce a fost reţinută în actul de sesizare relativ la infracţiunea prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 nu întruneşte elementele de tipicitate ale textului incriminator sub aspectul laturii obiective, simpla accesare cu ocazia redistribuirii pe pagina sa de x, respectiv simpla accesare a materialului video pe grupul "U. al-Islam" creat pe aplicaţia B., neînsoţită şi de alte acţiuni/activităţi corelative specific, neputând să pună în lumină însuşirea prin autodocumentare a instrucţiunilor ce se regăsesc în acel material video.

Drept urmare, Înalta Curte a dispus, în baza art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achitarea inculpatului A. sub aspectul comiterii infracţiunii de însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004.

În raport de elementele factuale analizate ce pun în lumină starea de fapt reţinută, Înalta Curte a constatat că, în drept, activitatea inculpatului A. constând în aceea că, începând cu luna mai 2017 şi până în luna octombrie 2019, a promovat în mod sistematic, în public, pe reţelele de socializare x şi x, doctrina radical islamistă, prin postarea în mediul on-line, prin intermediul unor reţele de socializare, opinii, scrieri, imagini, înregistrări audio-video reprezentând activităţi/acţiuni armate/violente şi de propagandă ale grupării teroriste .../Statul Islamic (execuţii ale unor persoane, bombardamente asupra unor oraşe, mesaje de propagandă a .../Statul Islamic, imagini cu autoproclamatul T., însemne circumscrise activităţilor violente şi de propagandă ale grupării teroriste .../Statul Islamic), cu intenţia de a le face cunoscute şi a le elogia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de promovarea unui mesaj prin propagandă, infracţiune prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Totodată, instanţa de fond a reţinut că activitatea aceluiaşi inculpat, constând în aceea că, în perioada 09 noiembrie - 03 decembrie 2019, a promovat, în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, postând şi apreciind, prin intermediul reţelei de socializare x, fotografii, mesaje şi însemne circumscrise activităţilor violente şi de propagandă ale grupării teroriste .../Statul Islamic cu intenţia de a le face cunoscute şi a le elogia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de promovarea unui mesaj prin propagandă, infracţiune prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Înalta Curte a reţinut că, astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar şi copia sentinţei penale, inculpatul A. a fost condamnat de autorităţile judiciare ale Republicii Ungaria prin sentinţa penală pronunţată în Dosarul nr. x. BPK.226/2018/4 al Tribunalului Battonyai Jarasbirosag, definitivă la 18.02.2019, la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării pentru săvârşirea infracţiunii de fals în acte publice, prevăzută de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar.

Potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală:

"Recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenţie a pedepsei, se face şi pe cale incidentală, în cadrul unui proces penal în curs, de către procuror, în faza de urmărire penală, sau de către instanţa de judecată pe rolul căreia se află cauza spre soluţionare".

Fiind îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea hotărârii judecătoreşti străine prevăzute de art. 142 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte, în baza art. 147 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, a admis, pe cale incidentală, cererea procurorului de recunoaştere a deciziei penale din 6 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x. BPK.226/2018/4, definitivă la data de 18.02.2019, prin care inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în acte publice, prevăzută de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar.

În raport de recunoaşterea pe cale incidentală a hotărârii pronunţate de autorităţile judiciare ale Republicii Ungaria şi faptul că această hotărâre a rămas definitivă la data de 18 februarie 2019 au fost reţinute dispoziţiile art. 41 alin. (1) din C. pen. ce reglementează recidiva şi dispoziţiile art. 43 alin. (1) din C. pen. în ceea ce priveşte pedeapsa în caz de recidivă postcondamnatorie, relativ la cea de-a doua infracţiune comisă de inculpatul A.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului A., Înalta Curte a avut în vedere, conform prevederilor art. 74 din C. pen., împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită, gravitatea deosebit de ridicată a infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea inculpatului.

Astfel, instanţa de fond a avut în vedere că faptele săvârşite cu intenţie de către inculpatul A. s-au întins pe o perioadă îndelungată de timp, de aproape 2 ani şi 6 luni, gravitatea faptelor acestuia, prin dimensiunea naţională, dar şi transfrontalieră, constituind o ameninţare la adresa păcii şi securităţii atât din punct de vedere naţional, cât şi internaţional, ceea ce impune o reacţie fermă din partea autorităţilor judiciare pentru a înlătura ameninţările generate de astfel de situaţii şi stoparea unor asemenea fapte ce tind să ia o amploare deosebită.

Totodată, a fost avut în vedere nivelul mediu de educaţie, vârsta inculpatului (25 de ani), atitudinea adoptată de acesta în raport de acuzaţiile ce i-au fost aduse, cât şi profilul acestuia în societate, fiind cunoscut ca o persoană violentă, părinţii acestuia apelând S.N.A.U. 112 la data de 10 martie 2017 pentru a solicita sprijinul organelor de poliţie, întrucât fiul lor era agresiv şi distrugea bunuri în locuinţă.

Drept urmare,

- pentru comiterea infracţiunii de propagandă teroristă, prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, Înalta Curte l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa principală de 2 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen. (perioada mai 2017 - octombrie 2019). În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., inculpatului A. i se va interzice exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen. ca pedeapsă accesorie pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru comiterea infracţiunii de propagandă teroristă, prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004.

- pentru comiterea infracţiunii de propagandă teroristă, prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) din C. pen., Înalta Curte l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa principală de 2 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen. (perioada noiembrie - decembrie 2019). În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., inculpatului A. i se va interzice exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen. ca pedeapsă accesorie pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru comiterea infracţiunii de propagandă teroristă, prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004.

- a fost anulată suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului A. prin decizia penală din 6 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x.226/2018/4, definitivă la data de 18 februarie 2019.

- în baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., au fost contopite pedepsele principale stabilite prin prezenta sentinţă şi i se va aplica inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care se va adăuga un spor de 8 luni închisoare, reprezentând o treime din totalul celeilalte pedepse stabilite, inculpatul A. având de executat pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 8 luni închisoare.

- în baza art. 43 alin. (2) din C. pen., a fost adăugată pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 8 luni închisoare la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului A. prin decizia penală din 6 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x.226/2018/4, definitivă la data de 18 februarie 2019, inculpatul având, în final, de executat pedeapsa principală de 4 ani şi 2 luni închisoare.

- în baza art. 45 alin. (1) şi (5) din C. pen., inculpatului A. i s-a aplicat, alături de pedeapsa principală rezultantă de 4 ani şi 2 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen. pe o durată de 5 ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen.

B. JUDECATA ÎN APEL

I. Împotriva Sentinţei penale nr. 300 din data de 20 august 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2020., în termen legal, au declarat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpatul A..

III. Procedura în faţa Completului de 5 Judecători

Cauza a fost înregistrată pe rolul Completului de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 30 octombrie 2021, fiind fixat primul termen de judecată la data de 3 decembrie 2021, termen la care în baza art. 362 din C. proc. pen., raportat la art. 208 alin. (2) şi (4) din C. proc. pen., Înalta Curte, Completul de 5 judecători a constatat ca fiind legală şi temeinică măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul A. prin Încheierea nr. 496 din 20 decembrie 2019, pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2019, măsură care a fost menţinută.

La termenul din data de 14 decembrie 2020, având în vedere lipsa apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul-intimat inculpat A., pentru care asistenţa juridică este obligatorie în condiţiile art. 90 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., precum şi împrejurarea că doi dintre membrii completului de judecată se află în imposibilitate obiectivă de a participa la şedinţa de judecată de astăzi, aceştia fiind înlocuiţi cu judecători titulari ai Completului de 5 Judecători Penal 1-2020, precum şi faptul că înlocuirile au intervenit în dimineaţa şedinţei de judecată, văzând şi poziţia Ministerului Public, judecarea cauzei a fost amânată, fiind acordat un nou termen de judecată la data de 25 ianuarie 2021.

Prin încheierea din data de 25 ianuarie 2021, după deliberare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători a încuviinţat cererea privind administrarea probei cu înscrisuri în circumstanţiere formulată de apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat A. şi a respins solicitarea reprezentantului Ministerului Public de reaudiere a martorului C., având în vedere împrejurarea că declaraţia acestuia nu este relevantă sub aspectul probaţiunii în ceea ce priveşte infracţiunea pentru care prima instanţă a dispus o soluţie de achitare.

Totodată, la acelaşi termen, în baza art. 362 din C. proc. pen., raportat la art. 208 alin. (2) şi (4) din C. proc. pen., Înalta Curte, Completul de 5 judecători a constatat ca fiind legală şi temeinică măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul A. prin Încheierea nr. 496 din 20 decembrie 2019, pronunţată de secţia penală a instanţei supreme, în Dosarul nr. x/2019, măsură care a fost menţinută.

La termenul din data de 15 februarie 2021, apelantul intimat inculpat A. a precizat că îşi menţine declaraţiile date anterior în cauză şi nu doreşte să dea declaraţii în faza procesuală a apelului. La acest termen, nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat ori probatorii de administrat, în temeiul art. 420 alin. (6) şi (11) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a declarat terminată cercetarea judecătorească şi, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul în dezbateri.

Concluziile apărătorul desemnat din oficiu în susţinerea apelului formulat împotriva Sentinţei penale nr. 357 din 30 septembrie 2020 susţinute succint oral cu prilejul dezbaterilor ce au vizat, în esenţă, doar greşita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului. Susţinerile motivelor de apel formulate de inculpat şi de reprezentantul Ministerului Public, concluziile în combaterea motivelor de apel formulate de inculpat, precum şi ultimul cuvânt al inculpatului au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii motiv pentru care nu vor mai fi reluate.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea din data de 15 februarie 2021, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunţarea la data de 3 martie 2021.

II. Sinteza criticilor formulate

Prin motivele scrise de apel dar şi prin susţinerile orale formulate în faţa instanţei de control judiciar, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat hotărârea instanţei de fond pentru netemeinicie sub aspectul greşitei achitări a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, respectiv infracţiunea de însuşire de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi.

Criticând soluţia dispusă de instanţa de fond, reprezentantul Ministerului Public a susţinut că această nu are un suport probatoriu. Astfel, plecând de la jurisprudenţa instanţei supreme Decizia nr. 307/A, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Dosarul nr. x/2018) şi raportat la actele dosarului, în apelul parchetului s-a arătat că, în speţă, cu certitudine sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi.

În acest sens, procurorul a arătat că anterior săvârşirii acestei infracţiuni inculpatul A. afirma ca "sunt un băiat rău cu multă ura aş omori întreaga lume (...) vreau să ajung în Siria...vreau să lupt pentru statul islamic" (pg. 208, vol. 2), motiv pentru care în data de 06 decembrie 2019, a accesat, în cadrul grupului "U. al-Islam", grup ce a fost creat pe aplicaţia B., un material video în care un individ îmbrăcat în uniformă având faţa acoperită de o cagulă neagră, demonstrează pas cu pas modul de realizare la domiciliu a unui dispozitiv explozibil improvizat, utilizând materiale disponibile în mod curent în gospodărie, ori substanţe cu dublă utilizare care pot fi comercializate în mod legal.

Criticând soluţia dispusă de instanţa de fond, procurorul a susţinut că activitatea de pregătire în vederea folosirii, cu ocazia săvârşirii unui act de terorism, a unor astfel de mijloace, vizează componenta psihică a viitorului combatant care trece printr-un proces de pervertire a afectivităţii prin asimilare vizuală, conştientizare şi asumare personală a consecinţelor pe care utilizarea unor astfel de mijloace împotriva unor persoane reale le produce în mod efectiv, fapt ce se realizează într-un proces îndelungat, ce a inclus şi însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi.

Or, în condiţiile în care inculpatul a descărcat acest film şi ulterior l-a distribuit pe reţelele de socializare, se poate considera că a înţeles să se autodocumenteze în vederea însuşirii unor astfel de instrucţiuni pentru fabricarea de explozibil, iar faptul că nu a reuşit să fabrice astfel de explozibil nu a fost urmărit prin scopul normei care a fost invocat.

Pentru aceste considerente acuzarea a solicitat condamnarea inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii de însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 43 alin. (1) din C. pen.

Totodată, Sentinţa penală nr. 300 din data de 20 august 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2020 a fost criticată pentru netemeinicie sub aspectul greşitei individualizări a pedepselor aplicate inculpatului A., în raport cu prevederile art. 74 din C. pen. Astfel, procurorul a solicitat instanţei de apel aplicarea unor pedepse în cuantumul maxim special prevăzut de lege, şi nu doar orientarea pedepsei spre acest maxim, acordându-se astfel o mai mare eficienţă împrejurărilor comiterii faptelor, perioadei îndelungate în care au fost săvârşite, conduitei procesuale - total nesinceră, dar şi gravităţii specifice a actelor de terorism care afectează securitatea naţională, acestea fiind săvârşite premeditat şi vizând factori umani sau materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile, producând stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei, fiind astfel necesar a se acţiona pentru înlăturarea ameninţărilor generate de astfel de situaţii, în vederea stopării unor asemenea fapte ce tind să ia o amploare deosebită.

Prin motivele de apel susţinute oral formulate în faţa instanţei de control judiciar, apelantul inculpat A. a criticat hotărârea instanţei de fond pentru netemeinicie, în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, solicitând reducerea cuantumului acesteia având în vedere trăsăturile de personalitate ale inculpatului, susţinând că acesta nu este o persoană antisocială, că activitatea sa infracţională a fost o rezultatul unui teribilism, inculpatul neînţelegând pe deplin gravitatea faptelor de care era acuzat, ceea ce rezultă şi din declaraţia martorului audiat în cauză.

În acelaşi sens, în motivele de apel inculpatul a precizat că nu are şcoală, lipsa de educaţie fiind o dovadă în plus că nu a înţeles pe deplin efectul faptelor sale, că acestea sunt de o gravitate deosebită şi că urmează să fie sancţionat penal.

Apărarea a menţionat că inculpatul face parte dintr-o familie numeroasă, având 9 fraţi, fiind lipsit de atenţia părinţilor şi pe această cale a încercat să le dovedească acestora că este o persoană importantă în familie, de care trebuie să se ţină cont.

Prin urmare, a solicitat admiterea apelului declarat de inculpat, desfiinţarea în parte a sentinţei atacate, în sensul de a se considera că infracţiunea pentru care a fost condamnat de instanţa de fond prin sentinţa penală apelată a fost săvârşită în concurs intermediar de infracţiuni cu faptele pentru care s-a dispus condamnarea sa la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, prin decizia penală din 6 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x.226/2018/4 şi adaptarea acestei pedepse cu aplicarea unui spor astfel cum rezultă din concursul intermediar de infracţiuni.

În opinia apărării, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei astfel stabilită ar fi mai potrivită pentru inculpat, având în vedere că mediul din penitenciar nu poate să asigure o resocializare a acestui tip de comportament, considerând că executarea pedepsei în regim de libertate supravegheată şi obligarea inculpatului la un tratament cu consiliere psihologică ar fi mult mai eficiente pentru reabilitarea acestuia, deoarece are nevoie de o atenţie sporită din punct de vedere emoţional şi afectiv.

În acest sens, a susţinut că, aşa cum rezultă din caracterizările depuse la dosar, inculpatul nu este văzut ca o persoană violentă, antisocială, ci dimpotrivă, este considerat un membru al comunităţii, liniştit, paşnic şi voluntar.

IV. Analiza criticilor formulate

1. Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate, prin prisma motivelor de apel vizând greşita achitare a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, respectiv infracţiunea de însuşire de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, critică invocată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Direcţia Naţională Anticorupţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, apreciază apelul formulat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători în virtutea efectului integral devolutiv al căii de atac a apelului, reevaluând ansamblul probatoriului administrat pe parcursul fazei de urmărire penală şi a celor două etape ale judecăţii, apreciază că, sub aspectele esenţiale ale cauzei instanţa de fond a reţinut o stare de fapt pe deplin concordantă elementelor ce rezultă din probatoriu.

Astfel, se constată că prima instanţă a făcut un examen amplu al materialului probator în raport cu împrejurările faptice, pe care le-a prezentat detaliat, valorificând coroborat toate mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal, reţinând că, în speţă, cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, nu a fost infirmată prezumţia de nevinovăţie. Prin sentinţa penală apelată judecătorii fondului au dispus soluţia de achitare cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, constatând că activitatea infracţională reţinută în sarcina inculpatului A. nu întruneşte elementele de tipicitate ale textului incriminator sub aspectul laturii obiective cu motivarea că simpla accesare cu ocazia redistribuirii pe pagina sa de x, respectiv a materialului video pe grupul "U. al-Islam" creat pe aplicaţia B., neînsoţită şi de alte acţiuni/activităţi corelative specifice, nu este de natură a demonstra însuşirea prin autodocumentare a instrucţiunilor ce se regăsesc în acel material video.

Criticile formulate în apelul promovat de Ministerul Public sunt apreciate ca fiind nefondate, în condiţiile în care, inclusiv din materialul probator administrat în cursul cercetării judecătoreşti desfăşurate în cauză, a rezultat că în privinţa soluţiei de achitare dispuse de instanţa de fond cu privire la infracţiunea de prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 reţinută în sarcina inculpatului A. nu au fost evidenţiate elemente care să conducă la o soluţie diferită de cea reţinută prin hotărârea atacată .

Reevaluând ansamblul probator administrat atât în faza de urmărire penală, cât şi pe parcursul judecăţii, Înalta Curte, Completul de 5 judecători în examinarea criticilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reţine că scopul procesului penal îl constituie constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel că orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

Similar celor reţinute de instanţa de fond, Înalta Curte, Completul de 5 judecători constată că analiza întregului material probator administrat în cauză nu relevă existenţa unor acţiuni de însuşire exercitate de inculpat, care să se circumscrie laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004.

În analiza criticilor formulate Înalta Curte, Completul de 5 judecători reţine că în procesul penal organele judiciare pot apela la prezumţii simple (judiciare), în special în legătură cu anumite cerinţe ale tipicităţii obiective sau cu privire la tipicitatea subiectivă a faptei ori la imputabilitatea acesteia, însă pentru realizarea unei constatări a comiterii faptei tipice în condiţiile standardului de probă dincolo de orice îndoială rezonabilă, aceste prezumţii simple trebuie să se plaseze în vecinătatea certitudinii, iar orice dubiu profită inculpatului. Altfel spus, atunci când probele administrate relevă variante divergente ale realităţii obiective, deopotrivă plauzibile, iar alte probe clarificatoare nu se întrevăd, exigenţele acestei reguli se opun valorificării, ca sigure, a variantei defavorabile inculpatului, dubiul persistent având, aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa instanţei supreme, semnificaţia unei "probe pozitive de nevinovăţie" (Decizia penală nr. 3465/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).

În speţă din probatoriul administrat nu poate fi stabilită cu certitudine împrejurarea că inculpatul şi-ar fi însuşit informaţiile transmise în materialul video iar principiul in dubio pro reo exclude valorificarea, în defavoarea acuzatului, a probelor al căror conţinut este îndoielnic sub aspectul vinovăţiei sale.

În acest context, în examinarea criticilor formulate, Înalta Curte, Completul de 5 judecători constată că în sarcina inculpatului A. s-a reţinut comiterea infracţiunii de însuşire de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, constând în aceea că s-a instruit cu privire la modalităţi de realizare a unui dispozitiv exploziv improvizat, prin accesarea în mod repetat a unui material video diseminat prin canalele media islamist-jihadiste.

Acuzaţia ce i-a fost adusă inculpatului A. sub acest aspect a avut la bază două acţiuni întreprinse de acesta, respectiv:

- redistribuirea de către acesta, în data de 03 decembrie 2019, pe reţeaua de socializare x, sub numele de utilizator "F.", ID x a unui material video în care un individ îmbrăcat în uniformă, cu faţa acoperită de o cagulă neagră demonstrează pas cu pas modul de realizare la domiciliu a unui dispozitiv explozibil improvizat, utilizând materiale disponibile în mod curent în gospodărie, ori substanţe cu dublă utilizare care pot fi comercializate în mod legal. Acest material video este regăsit uzual printre documentele digitale transmise ori aflate în posesia susţinătorilor ideologiei islamist-jihadiste, fiind produs şi distribuit pe platformele sociale prin canale media (V.) deţinute de organizaţia teroristă .../Statul Islamic

- accesarea, în data de 06 decembrie 2019, în cadrul grupului "U. al-Islam" creat pe aplicaţia B., a aceluiaşi material video.

În privinţa elementului material al acestei infracţiuni, legiuitorul a prevăzut două modalităţi normative alternative, respectiv (1) primirea de instrucţiuni sau (2) însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare, iar în privinţa acuzaţiei ce i-a fost adusă inculpatului A., prin actul de sesizare a instanţei a fost reţinută a doua variantă normativă alternativă a însuşirii de instrucţiuni prin autodocumentare.

Înalta Curte, Completul de 5 judecători constată că fapta reţinută în sarcina inculpatului şi incriminată prin dispoziţiile art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, presupune o acţiune de instruire şi pregătire în vederea confecţionării efective a unor arme. Sintagma autodocumentare folosită de legiuitor în ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, presupune o activitate complexă de documentare intenţionată, organizată, de lungă durată, prin care subiectul urmăreşte formarea sa potrivit unui ideal, prin însuşirea unor informaţii abstracte de natură să conducă la finalitatea cerută prin norma de incriminare, respectiv posibilitatea de a confecţiona un dispozitiv exploziv improvizat. Se reţine, totodată, că în urma procesului de autoinstruire cunoştinţele apar în urma acumulării unei serii de "scene de învăţare" într-o perioadă mai lungă de timp, suficientă pentru asimilarea informaţiilor .

Probatoriul administrat în cauză, necontestat de inculpat atestă că acesta a parcurs etapele succesive ale procesului evolutiv de radicalizare islamistă, de aderare la ideologia radical-islamistă şi la cauza jihadistă promovată de gruparea teroristă .../Statul Islamic (ISIS), sens în care a promovat în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, prin postarea în mediul on-line, prin intermediul unor reţele de socializare, opinii, scrieri, imagini, înregistrări audio-video reprezentând activităţi/acţiuni armate/violente şi de propagandă ale grupării teroriste .../Statul Islamic cu intenţia de a le face cunoscute şi a elogia.

Toate postările inculpatului au fost în mare parte însoţite de mesaje de sprijin sau care încearcă să sublinieze efecte benefice ale ocupării de teritoriu de către ... ori proslăvesc victoriile şi atrocităţile săvârşite de militanţii islamişti şi de furie împotriva occidentului.

În cadrul procesului de radicalizare, probatoriul nu a reliefat însă, că finalitatea acţiunilor inculpatului era aceea de a utiliza diferite categorii de mijloace distructive, sens în care inculpatul ar fi început a se şi instrui.

Astfel, din probatoriul administrat a rezultat că inculpatul a accesat doar un mesaj, care conţinea indicaţii referitoare la confecţionarea de dispozitive explozive, prezentat într-o modalitate în care informaţia nu era accesibilă a fi asimilată de inculpat, fiind furnizată în limba engleză, limbă necunoscută de acesta - "am vrut să o trimit unei prietene pentru a mi-o traduce din limba engleză, în limba română eu neştiind limba engleză". (declaraţie inculpat în faţa instanţei de fond)

Aşadar, se constată că acţiunile reţinute în sarcina inculpatului, respectiv trimiterea în mediul virtual prin intermediul reţelei de socializare x a mesajului privind modul de realizare la domiciliu a unui dispozitiv explozibil improvizat şi accesarea ulterioară a aceluiaşi mesaj, nu au aptitudinea de a stabili în mod cert faptul că acesta a asimilat cadru cu cadru, atât vizual cât şi auditiv, informaţia transmisă şi că astfel şi-a însuşit instrucţiunile necesare confecţionării de dispozitive explozive ce se regăsesc în acel material video.

Pentru considerentele expuse, instanţa apreciază ca fiind nefondate criticile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T, urmând a fi menţinută soluţia dispusă de instanţa de fond, în baza art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., de achitare a inculpatului A. sub aspectul comiterii infracţiunii de însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004.

2. În ce priveşte motivele de apel formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T şi de inculpatul A. vizând individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, Înalta Curte, Completul de 5 judecători reţinând că existenţa faptei şi a vinovăţiei inculpatului pentru comiterea infracţiunilor de propagandă teroristă, prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 (perioada mai 2017 - octombrie 2019; perioada noiembrie- decembrie 2019) sunt cert dovedite, va proceda la evaluarea legalităţii şi temeiniciei pedepsei aplicate inculpatului în fond, demers în cadrul căruia vor fi analizate criticile formulate atât de inculpat, cât şi de Ministerul Public.

Examinând criticile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T şi de inculpatul A. vizând greşita individualizare a pedepsei aplicate prin sentinţa penală apelată, Înalta Curte, Completul de 5 judecători reţine că sancţiunea penală trebuie a fi stabilită prin raportare la dispoziţiile art. 74 din C. pen. (ce reglementează criteriile generale de individualizare a sancţiunii penale) impunându-se a fi judicios proporţionalizată prin raportare atât la gravitatea concretă a faptelor comise de inculpat, cât şi la datele ce particularizează persoana acestuia.

În speţă, constatând incidenţa dispoziţiilor legale sus-enunţate, instanţa de fond a apreciat că se impune condamnarea inculpatului A. pentru comiterea infracţiunii de propagandă teroristă, prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, la pedeapsa principală de 2 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen. (perioada mai 2017 - octombrie 2019) şi pentru comiterea infracţiunii de propagandă teroristă, prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) din C. pen., la pedeapsa principală de 2 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen. (perioada noiembrie - decembrie 2019) reţinând, că faptele săvârşite cu intenţie de către inculpatul A. s-au întins pe o perioadă îndelungată de timp, de aproape 2 ani şi 6 luni, gravitatea faptelor acestuia, prin dimensiunea naţională, dar şi transfrontalieră, precum şi nivelul mediu de educaţie, vârsta inculpatului (25 de ani), atitudinea adoptată de acesta în raport de acuzaţiile ce i-au fost aduse, cât şi profilul acestuia în societate, fiind cunoscut ca o persoană violentă.

Analizând regimul sancţionator al infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului A., Înalta Curte, Completul de 5 judecători constatată că în coordonatele limitelor speciale de pedeapsă prevăzute de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, stabilirea duratei pedepselor trebuie a fi realizată între minimul de 2 ani închisoare şi maximul de 7 ani închisoare.

Totodată, se reţine că potrivit art. 3 din Legea nr. 254/2013 scopul executării pedepselor şi al măsurilor educative privative de libertate este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni; prin executarea pedepselor şi a măsurilor educative privative de libertate se urmăreşte formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de muncă, în vederea reintegrării în societate a deţinuţilor sau persoanelor internate.

Reevaluând tratamentul sancţionator aplicat inculpatului A., instanţa de apel are în vedere împrejurările concrete în care s-a desfăşurat activitatea reţinută în sarcina acestuia, gravitatea faptei săvârşite, natura infracţiunilor (infracţiuni prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului), împrejurările şi modul în care a acestea au fost comise (promovarea, prin intermediul reţelelor sociale de mesaje ideologice ale unei organizaţii teroriste, prin care îşi exprima sprijinul faţă de activităţile teroriste derulate de către anumite entităţi, în speţă ..., statul Islamic) şi constată că acestea relevă un grad ridicat de pericol social concret, care trebuie să se reflecte atât în demersul de proporţionalizare a sancţiunii penale aplicate, cât şi în cel de stabilire a modalităţii sale de executare şi reclamă o majorare a cuantumului pedepselor aplicate de instanţa de fond la nivelul minimului special.

Totodată, în ceea ce priveşte datele ce caracterizează persoana acuzatului, se constată, că acesta nu se află la primul conflict cu legea penală, suferind, anterior comiterii faptei pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză, o condamnare la pedeapsa cu închisoarea în regim de detenţie (pentru falsificare de documente şi tulburarea ordinii publice) împrejurare de natură a releva, o dată în plus, perseverenţa şi predispoziţia inculpatului de a intra în conflict cu legea penală.

De asemenea, cu referire la persoana inculpatului, se constată că este o persoană în vârstă de 25 ani, cu studii medii, având un comportament violent, inclusiv faţă de membrii familiei sale, periculozitatea sa fiind semnificativ potenţată de natura şi gravitatea extremă a faptei comise.

Circumstanţe personale ca vârsta ori situaţia familială şi socială nefavorabile determină şi capacitatea şi rigoarea reprezentărilor la nivel individual şi constituie elemente ce susţin, în cadrul individualizării judiciare, stabilirea şi aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai ridicat.

Aşadar, ansamblul împrejurărilor analizate legitimează concluzia că atingerea finalităţii preventiv-educative a pedepsei este posibilă numai prin aplicarea unor pedepse situate la nivelul mediului limitelor speciale.

Prin urmare, având în vedere aspectele sus menţionate ce justifică o reindividualizare a pedepsei aplicate inculpatului, instanţa de apel va majora pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 (perioada mai 2017 - octombrie 2019) de la câte 2 ani închisoare la câte 3 ani închisoare, apreciind că pedepsele astfel individualizate sunt în măsură să atingă scopurile de coerciţie, exemplaritate, dar şi educativ, în îndreptarea atitudinii inculpatului faţă de comiterea de infracţiuni.

Având în vedere caracterul obligatoriu al aplicării pedepsei complementare în cazul infracţiunii reţinute şi evaluând, în mod concret, natura actelor asimilate celor de terorism comise, gradul ridicat de pericol social ce le caracterizează şi datele personale ale inculpatului, durata lunga a activităţii infracţionale, Înalta Curte apreciază că reeducarea inculpatului A. impune aplicarea sancţiunilor complementare constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme stabilind pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen. pe o durată de 5 ani.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., vor fi contopite pedepsele principale stabilite prin prezenta decizie şi va fi aplicată pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care se va adăuga un spor de 1 an închisoare, reprezentând o treime din durata celeilalte pedepse stabilite, inculpatul A. având de executat pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

În egală măsură, în ceea ce priveşte individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei, instanţa de apel, similar celor reţinute de instanţa de fond constată că împrejurările menţionate nuanţează semnificativ persoana inculpatului şi legitimează nu doar majorarea cuantumului pedepselor, ci şi menţinerea modalităţii de executare.

În raport cu cele evocate Înalta Curte, Completul de 5 judecători reţine că argumentele avute în vedere de instanţa de fond şi care au determinat alegerea modalităţii de executare îşi păstrează pe deplin valabilitatea şi, deci nu pot fi ignorate, fiind în acelaşi timp argumente de netemeinicie a admiterii apelului formulat de inculpat sub acest aspect.

Totodată, contrar criticilor formulate de inculpat, instanţa de apel constată că, în raport de recunoaşterea pe cale incidentală a hotărârii pronunţate de autorităţile judiciare ale Republicii Ungaria şi faptul că această hotărâre a rămas definitivă la data de 18.02.2019, în mod corect instanţa de fond a reţinut ca fiind incidente dispoziţiile art. 41 alin. (1) din C. pen. ce reglementează recidiva şi dispoziţiile art. 43 alin. (1) din C. pen. care reglementează pedeapsa în caz de recidivă, relativ la cea de-a doua infracţiune comisă de inculpatul A.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din C. pen. "Când înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată sunt săvârşite mai multe infracţiuni concurente, dintre care cel puţin una în stare de recidivă, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispoziţiilor referitoare la concursul de infracţiuni, iar pedeapsa rezultată se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta."

Prin urmare, în baza art. 43 alin. (2) din C. pen., va adăuga pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului A. prin decizia penală din 6 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x. BPK.226/2018/4, definitivă la data de 18 februarie 2019, inculpatul având, în final, de executat pedeapsa principală de 5 ani şi 6 luni închisoare.

În consecinţă, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, Completul de 5 judecători va admite apelul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. împotriva Sentinţei penale nr. 300 din data de 20 august 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2020 numai sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului A. În rejudecare va fi descontopită pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 2 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală apelată şi repuse în individualitatea lor pedepsele componente.

Va fi majorată pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 (perioada mai 2017 - octombrie 2019) de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen.

Va fi majorată pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) din C. pen. (perioada noiembrie - decembrie 2019) de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., vor fi contopite pedepsele principale stabilite prin prezenta decizie şi va fi aplicată pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adaugă un spor de 1 an închisoare, reprezentând o treime din durata celeilalte pedepse stabilite, inculpatul A. având de executat pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen.

În baza art. 43 alin. (2) din C. pen., va adăuga pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului A. prin decizia penală din 6 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x. BPK.226/2018/4, definitivă la data de 18 februarie 2019, inculpatul având, în final, de executat pedeapsa principală de 5 ani şi 6 luni închisoare.

În temeiul art. 40 alin. (3) din C. pen. cu referire la art. 72 alin. (1) din C. pen., va deduce din pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare stabilită, durata reţinerii şi a arestării preventive, de la data de 20 decembrie 2019 la zi.

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

Totodată, va fi respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva aceleaşi sentinţe penale.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile ocazionate de soluţionarea apelului formulat de Ministerul Public vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A., în sumă de 868 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite apelul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. împotriva Sentinţei penale nr. 300 din data de 20 august 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2020.

Desfiinţează sentinţa penală apelată numai sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului A. şi, în rejudecare:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 2 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală apelată şi repune în individualitatea lor pedepsele componente.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 (perioada mai 2017 - octombrie 2019) de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) din C. pen. (perioada noiembrie- decembrie 2019) de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., contopeşte pedepsele principale stabilite prin prezenta decizie şi aplică pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adaugă un spor de 1 an închisoare, reprezentând o treime din durata celeilalte pedepse stabilite, inculpatul A. având de executat pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen.

În baza art. 43 alin. (2) din C. pen., adaugă pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului A. prin decizia penală din 6 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x. BPK.226/2018/4, definitivă la data de 18 februarie 2019, inculpatul având, în final, de executat pedeapsa principală de 5 ani şi 6 luni închisoare.

În temeiul art. 40 alin. (3) din C. pen. cu referire la art. 72 alin. (1) din C. pen., deduce din pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare stabilită, durata reţinerii şi a arestării preventive, de la data de 20 decembrie 2019 la zi.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

II. Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva aceleaşi sentinţe penale.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă inculpatul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile ocazionate de soluţionarea apelului formulat de Ministerul Public rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A., în sumă de 868 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 martie 2021.

GGC - NN