Finality of reexamination decisions on judicial fines barring ordinary appeal to five-judge panel

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea ce formează obiectul recursului în Dosarul nr. x/2020

Prin încheierea din camera de consiliu de la 23 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. x/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea de reexaminare formulată de A. împotriva soluţiei de aplicare a amenzii judiciare dispuse prin încheierea din 14 ianuarie 2020 şi a redus amenda judiciară aplicată de la 500 RON la 100 RON.

2. Cererea de recurs

Împotriva încheierii din camera de consiliu de la 23 septembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2014, a declarat recurs A., recursul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători sub nr. x/2020.

3. Excepţia inadmisibilităţii recursului

În Dosarul nr. x/2020, intimatul Serviciul Român de Informaţii, prin întâmpinare, a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, argumentând că hotărârea atacată este definitivă, conform art. 191 alin. (4) din C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de recurs în condiţiile art. 483 din C. proc. civ.

4. Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale

Conform celor expuse în practicaua prezentei încheieri, în şedinţa publică de la termenul din 13 decembrie 2021, recurentul A. a invocat, verbal, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 191 din C. proc. civ. în raport cu dispoziţiile art. 16 şi art. 21 din Constituţie, care reglementează accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un recurs efectiv, raportat la art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 47 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, criticând ambiguitatea textului, lipsa căii de atac împotriva încheierii prevăzute la art. 190 din C. proc. civ. şi lipsa dublului grad de jurisdicţie.

Prin încheierea din 13 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2020, a fost admisă cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale formulată de recurentul A. în Dosarul nr. x/2020 şi s-a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 191 din C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

La termenul de astăzi, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei inadmisibilităţii recursului, invocată de intimatul Serviciul Român de Informaţii, excepţie de procedură care, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., face inutilă, în tot, expunerea şi cercetarea în fond a cauzei.

În sensul celor expuse anterior, recursul ce formează obiectul cauzei este exercitat împotriva unei încheieri prin care secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a soluţionat, în temeiul art. 191 din C. proc. civ., cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii prin care a fost aplicată o amendă judiciară, în baza art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. civ.

Conform art. 191 alin. (4) din C. proc. civ., încheierea prin care se soluţionează cererea de reexaminare este definitivă, astfel că nu este supusă recursului nici în condiţiile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", şi nici în condiţiile art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora completurile de 5 judecători în materie civilă "soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege", precum şi "recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale, pronunţate de un alt complet de 5 judecători". Sub acest aspect, se cuvine a fi menţionat că ori de câte ori legiuitorul a intenţionat să dea în competenţa completurilor de 5 judecători în materie civilă soluţionarea anumitor cauze, a reglementat expres aceste situaţii, aşa cum a făcut-o prin dispoziţiile art. 136 alin. (3) ["Conflictul dintre două secţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se soluţionează de Completul de 5 judecători."], art. 410 alin. (1) ["Când renunţarea are loc în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul se judecă de Completul de 5 judecători"], art. 421 alin. (2) ["Când perimarea se constată de o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul se judecă de Completul de 5 judecători"] şi art. 513 alin. (6) ["Dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul. În cazul în care revizuirea a fost soluţionată de una dintre secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul este de competenţa Completului de 5 judecători"] din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 191 alin. (4) din C. proc. civ., va fi respins, ca inadmisibil, recursul ce formează obiectul prezentei cauze.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva încheierii din camera de consiliu de la 23 septembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2014.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 decembrie 2021.

GGC - NN