Inadmissibility of unauthorized appellate remedy against final high court decision not resolving the criminal action
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice, through its Five-Judge Panel, dismissed the appellant's appeal (referred to as a "complaint") as inadmissible, upholding the finality of the previously issued penal decision and ordering the appellant to pay 200 RON in judicial costs to the state. The dispute centered on the appellant's attempt to challenge a final decision that had already dismissed an earlier motion for annulment, which itself had been rejected because the underlying decision did not resolve the main criminal or civil action. The court held that the appealed decision constituted a final judicial act against which no ordinary or extraordinary appeal is legally provided, ruling that recognizing an appeal in circumstances not foreseen by the Code of Criminal Procedure violates the principles of legality and constitutional equality; consequently, the appellant’s attempt to exercise a right via an unlawful procedural act was deemed inadmissible, leaving the prior dismissal in force.
Legislator headnote
AI generatedart. 426 din C. proc. pen, art. 275 alin. (2) din C. proc. pen; Inadmissibility of unauthorized appellate remedy against final high court decision not resolving the criminal action: Înalta Curte, Completul de 5 judecători reţine că dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO impune existenţa unei căi judiciare efective care să permită părţii de a beneficia de o cale de atac, dreptul de acces la o instanţă fiind un element inerent al garanţiilor consacrate de acest articol şi oferă instanţei dreptul, ca în fiecare caz, să procedeze la o evaluare în lumina particularităţilor procedurii, pentru ca în aplicarea normelor de procedură, să se evite un formalism excesiv care ar aduce atingere caracterului echitabil al procedurilor şi o flexibilitate excesivă care ar conduce la eliminarea condiţiilor procedurale stabilite de lege.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra plângerii de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 263 din data de 14 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2020, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 216 din data de 2 noiembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2020.
Pentru a dispune astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători a reţinut că în speţă, nu sunt întrunite cumulativ cerinţele de admisibilitate ale contestaţiei în anulare formulate de petentul A. deoarece în conformitate cu dispoziţiile art. 426 din C. proc. pen., sunt supuse contestaţiei în anulare doar hotărârile penale definitive prin care a fost soluţionată acţiunea penală şi/sau acţiunea civilă exercitată într-o cauză penală.
Cum în prezenta cauză s-a formulat contestaţie în anulare împotriva unei decizii prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva unei hotărâri, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, calea de atac exercitată de revizuentul A. împotriva Deciziei penale nr. 10 din data de 8 ianuarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze şi minori, în Dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, a constatat că prin hotărârea atacată nu a fost soluţionată acţiunea penală şi/sau acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal, astfel încât nu are natura şi aptitudinea unei hotărâri ce poate fi atacată pe calea contestaţiei în anulare.
Împotriva Deciziei penale nr. 263 din data de 14 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2020, petentul A. a formulat calea de atac denumită "plângere", dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători sub nr. x/2021, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu la data de 18 octombrie 2021, dată la care au avut loc şi dezbaterile, susţinerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de recurent, constată că aceasta este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
Legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice, luând în considerare efectele principiului stabilit prin art. 129 din Constituţia României privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, principiul privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală şi exigenţele stabilite prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Prin urmare, revine părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Procesul penal se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legale, iar hotărârile judecătoreşti sunt supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege.
Înalta Curte, Completul de 5 judecători reţine că dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO impune existenţa unei căi judiciare efective care să permită părţii de a beneficia de o cale de atac, dreptul de acces la o instanţă fiind un element inerent al garanţiilor consacrate de acest articol şi oferă instanţei dreptul, ca în fiecare caz, să procedeze la o evaluare în lumina particularităţilor procedurii, pentru ca în aplicarea normelor de procedură, să se evite un formalism excesiv care ar aduce atingere caracterului echitabil al procedurilor şi o flexibilitate excesivă care ar conduce la eliminarea condiţiilor procedurale stabilite de lege.
Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi observă că s-a formulat calea de atac denumită "plângere", aceasta vizând o hotărâre judecătorească definitivă, respectiv Decizia penală nr. 263 din data de 14 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2020, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 216 din data de 2 noiembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, care la rândul său este tot o decizie penală definitivă.
Astfel, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, calea de atac denumită "recurs" împotriva unei decizii penale definitive, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept. Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României.
C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor. Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Prin urmare, petentul a exercitat o cale de atac împotriva Deciziei penale nr. 263 din data de 14 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, împotriva căreia nu mai poate fi exercitată nicio cale de atac ordinară sau extraordinară. Aşadar, calea de atac declarată de petent nu poate fi calificată nici formal într-o cale de atac din cele prevăzute de legea procesual penală.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia şi, din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru considerentele expuse, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul A. împotriva Deciziei penale nr. 263 din data de 14 decembrie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac denumită "plângere" formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 263 din data de 14 decembrie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 octombrie 2021.
GGC - NN