Bid-rigging group conviction upheld; recours în casație deemed unfounded

Recurs în casație. Cazul de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. Constituirea unui grup infracţional organizat. Tipicitate

Cuprins de materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Recursul în casație

Drept penal. Partea generală. Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială. Infracțiuni contra ordinii și liniștii publice

Index alfabetic: - drept procesual penal

- recurs în casaţie. cazul prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

- drept penal

- constituirea unui grup infracțional organizat

C. proc. pen., art. 438 alin. (1) pct. 7

C. pen., art. 367

Consumarea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat nu se realizează imediat după momentul adoptării rezoluției infracționale de către membrii grupării, fiind necesară și îndeplinirea condiției prevăzute de art. 367 alin. (6) C. pen. vizând perioada de timp în care activitatea infracțională este desfășurată, perioadă care să justifice stabilirea faptului că această pluralitate nu are un caracter ocazional.

I.C.C.J. Secția penală, decizia nr. 344/RC din 16 septembrie 2021

Prin sentinţa penală nr. 4 din data de 14 ianuarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie, s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 377 alin. (4), cu art. 386 din C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptelor, privind infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A, din 8 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi 9 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de prevăzute de art. 246 din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi decizia nr. 368 din data de 30.05.2017 a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17.07.2017, acte materiale din perioada 17.03.2014 -27.07.2016.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) din C. proc. pen., a condamnat inculpatul A, pentru săvârşirea infracţiunilor:

a) constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., la pedeapsa principală de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 (doi) ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

b) infracţiune continuată de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 din C. pen., cu art. 77 lit. a), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi decizia nr.368 din data de 30.05.2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17.07.2017, acte materiale din perioada 17.03.2014-27.07.2016, la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, cea de 3 (trei) ani închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse principale, respectiv, 10 (zece) luni închisoare.

A aplicat pedeapsa principală rezultantă de 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În temeiul art. 45 alin. (5), cu art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 274 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 15.600 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) din C. proc. pen., cu art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat inculpatul A, sub aspectul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, faptă încadrată prin rechizitoriu în art. 246 din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., din data de 24.01.2014, întrucât nu era prevăzută de legea penală ca infracţiune la data comiterii.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt, cu privire la inculpatul A:

Prin rechizitoriul nr.x/D/P/2015, din data de 31.05.2017 emis de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, înregistrat la Curtea de Apel Bacău sub nr. x/32/2017, s-a dispus trimiterea în judecată, printre alţii, a inculpatului A, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţiilor publice (17 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., art. 246 din C. pen. (8 infracţiuni) cu aplicarea art. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 246 din C. pen. (9 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., faptele constând în aceea că:

începând cu anul 2014 a constituit împreună cu inculpaţii B şi C o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, gruparea acţionând fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale conduse de inculpaţii D, E şi respectiv F.

în perioada 24.01.2014 - 27.07.2016, a avut înţelegeri cu ceilalţi membri ai grupării, cu membri ai altor grupări şi cu alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 24.01.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii D şi E, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 214/2013 de către G din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din X evaluat la suma de 135.000 lei, fiind adjudecat de către inculpatul E pentru suma de 65.700 lei.

- la data de 17.03.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii D, E, H şi I, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 386/2012 de către G din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din X evaluat la suma de 110.000 lei, fiind adjudecat de către inculpatul H pentru suma de 53.000 lei.

- la data de 14.11.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul C pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 94/2014 de către J şi Ciobanu din mun. Oneşti, jud. Bacău, imobilul din X, evaluat la suma de 162.360 lei fiind adjudecat de către inculpatul C pentru suma de 115.700 lei.

- la data de 20.11.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii B şi C pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 3/2012 de către K din mun. Bacău, după care, în data de 13.03.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul L cu ocazia licitaţiei publice organizate în acelaşi dosar de executare, imobilul din X, evaluat la suma de 84.040 lei fiind adjudecat de către inculpatul L pentru suma de 50.500 lei.

- la data de 27.11.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul C pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 284/2013 de către M din mun. Bacău, imobilul din X, evaluat la suma de 86.459 lei fiind adjudecat de către inculpatul A pentru suma de 64.844,25 lei.

- la data de 15.01.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul B pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 388/2013 de către M din mun. Bacău, imobilul din X, evaluat la suma de 39.959 lei fiind adjudecat de către inculpatul A pentru suma de 29.969,25 lei.

- la data de 16.01.2015, în calitate de mandatar pentru inculpatul N a fost în înţelegere cu inculpatul C şi cu inculpaţii H şi I pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 478/2013 de către O din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din X, evaluat la suma de 20.000 euro fiind adjudecat de către inculpatul N prin mandatar A pentru suma de 14.000 euro.

- la data de 21.01.2015(...) cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 98/2012 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti WW din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpaţii E, H, I şi numitul P, au fost în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare a imobilului din X, în sensul adjudecării la un preţ redus, apropiat de preţul de pornire a licitaţiei, de către unul dintre licitatori.

- la data de 25.05.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii D şi E şi cu numiţii Q, R şi S, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 34/2013 de către T din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, privind executarea silită a unui imobil din X, evaluat la suma de 111.000 lei şi adjudecat de inculpatul A pentru suma de 84.000 lei.

- la data de 19.10.2015, în calitate de mandatar pentru inculpatul B a fost în înţelegere cu inculpatul C pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 44/2013 de către U din oraș Buhuşi, jud. Bacău imobilul din X, evaluat la suma de 148.193 lei fiind adjudecat de către inculpatul B prin mandatar A pentru suma de 74.100 lei.

- la data de 10.12.2015, în calitate de mandatar pentru numita W a fost în înţelegere cu inculpatul C pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 73/2012 de către O din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din X, evaluat la suma de 41.200 euro, fiind adjudecat de către numita W prin mandatar A pentru suma de 22.000 euro.

- la data de 29.12.2015, în calitate de mandatar pentru numita X a fost în înţelegere cu inculpaţii E şi D, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 419/2011 de către Y din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din X evaluat la suma de 77.700 lei, fiind adjudecat pentru suma de 52.200 lei de către numita X prin mandatar A.

- la data de 11.02.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar nr. 224/2012 înregistrat la Z din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpatul C pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din X, imobil evaluat la suma de 12.000 euro şi adjudecat de către inculpatul C cu suma de 6.000 euro, sub preţul de pornire a licitaţiei de 9.000 euro.

- la data de 23.02.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar nr. 180/2012 înregistrat la Z din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ şi în calitate de mandatar al inculpatului N a fost în înţelegere cu inculpatul C pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din X, imobil evaluat la suma de 50.500 lei şi adjudecat de către inculpatul A cu suma de 28.500 lei, sub preţul de pornire a licitaţiei de 37.875 lei.

- la data de 07.03.2016, în calitate de mandatar pentru numitul AB a fost în înţelegere cu inculpatul C pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. x/80/2012 de către U din oraș Buhuşi, jud. Bacău imobilul din X, evaluat la suma de 160.000 lei fiind adjudecat de către AB prin mandatar A pentru suma de 80.000 lei.

- la data de 14.06.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar nr. 181/2014 înregistrat la AD din mun. Piatra Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpaţii H, I şi B pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din X, imobil evaluat la suma de 4.000 euro şi adjudecat de către inculpatul A cu suma de 7.100 lei, sub preţul de pornire a licitaţiei de 2.000 euro, inculpaţii H şi I primind câte 100 euro de la inculpatul A, pentru a ajunge la această înţelegere.

- la data de 27.07.2016, a fost în înţelegere cu inculpatul N pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 585/2012 de către AE din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din X, evaluat la suma de 34.900 euro, fiind adjudecat de către inculpatul N pentru suma de 17.000 euro.

Împotriva sentinţei penale nr. 4 din 14 ianuarie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bacău – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a formulat apel, printre alții și inculpatul A.

Prin decizia penală nr. 345/A din data de 05 noiembrie 2019, a Înaltei Curţi de Casație și Justiție –Secţia Penală dată în dosarul nr. x/32/2017, printre altele a fost admis apelulul declarate de inculpatul A împotriva sentinţei penale nr. 4 din 14 ianuarie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bacău – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

A fost desfiinţată, în parte, sentinţa apelată şi rejudecând:

A fost înlăturată circumstanţa agravantă prevăzută de art. 77 lit. a) din C. pen. reţinută în sarcina inculpaţilor A, B, C şi AF.

Au fost menţinute pedepsele principale şi rezultante aplicate inculpaţilor A, B, C şi AF.

Referitor la solicitarea inculpatului A de achitare pentru săvârşirea infracțiunii de constituirea unui grup organizat prevăzute de art. 367 alin. (1) și (3) din C. proc. pen., Înalta Curte a reținut că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţiilor publice (17 infracţiuni), fapte prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., art. 246 din C. pen. (8 infracţiuni), cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 246 din C. pen. (9 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen..

În continuare, instanța supremă a reținut că grupul infracțional organizat este definit în C. pen. ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni (L. Lefterache, Probe şi prezumții în procesul penal, comentarii de jurisprudenţă, UJ, 2015, pct.67, p. 139).

Grupul infracţional organizat reprezintă o formă a pluralităţii constituite, caracterizată prin asocierea mai multor persoane în vederea comiterii de infracţiuni. Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează prin intenţie calificată prin scop.

În raport de dispoziţiile legale menţionate, s-a apreciat că există grup infracţional organizat, dacă inculpaţii au acţionat pentru o perioadă de timp şi în mod coordonat, fiecare dintre aceştia îndeplinind roluri determinate în executarea planului infracţional, în scopul comiterii infracţiuni, iar iniţierea şi constituirea unui astfel de grup se încadrează în conținutul infracțiunii, grupul infracțional organizat având ca elemente distinctive organizarea membrilor grupării și scopul săvârșirii unei infracțiuni, condiții ce trebuie întrunite cumulativ.

Nu are relevanță pentru existența grupului dacă între membrii acestuia sunt sau nu legături de rudenie. Atunci când există un număr de trei persoane care, cunoscându-se, s-au asociat și au acționat coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni, nu are relevanță pentru caracterul penal al faptei acestora dacă există alte persoane care, fie nu se cunosc una pe alta, fie nu au cunoscut scopul asocierii, dar au sprijinit sau aderat la grup. (L. Lefterache, Probe şi prezumții în procesul penal, comentarii de jurisprudenţă, UJ, 2015, pct.64, p. 139).

În raport de considerentele teoretice antemenționate, s-a arătat că în calea de atac a apelului, inculpatul A a contestat soluția de condamnare pentru această infracțiune susținând că nu sunt întrunite elementele constitutive, cu accent pe aceea că la data săvârșirii nu era incriminată infracţiunea scop a grupului infracțional.

Înalta Curte a constatat că inculpații A, B şi C au recunoscut, fiecare în parte, total și necondiționat acuzațiile referitoare la constituirea unui grup infracțional organizat, arătând că recunosc integral săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei.

Inculpatul A a achiesat la toate probele administrate în faza urmăririi penale, inclusiv față de această infracțiune și nu a propus probe pe acest aspect.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv dosarele de executare cu privire la licitaţiile la care inculpaţii au participat, declaraţiile martorilor audiaţi pe acest palier infracţional, declaraţiile inculpaţilor A, B şi C, rezultă că inculpatul A a constituit împreună cu inculpaţii B şi C, începând cu anul 2014, o grupare infracţională specializată în săvârşirea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, grupul organizat fiind constituit în considerarea săvârşirii acestui tip de infracţiuni. S-a constatat că scopul avut în vedere de inculpaţi la momentul constituirii grupului, a fost de a denatura, prin înţelegere, preţul de adjudecare a imobilelor la licitaţie şi obţinerea de sume de bani în urma deturnării licitaţiilor.

De asemenea, durata mare de timp în care s-a manifestat conduita infracţională, peste 2 ani şi jumătate, timp în care inculpatul A a participat la numeroase licitaţii publice la care a denaturat preţul de adjudecare a imobilelor scoase la licitaţie, a fost suficientă pentru a imprima stabilitate grupului în vederea realizării scopului infracţional propus.

Instanța supremă a notat că din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, la care inculpatul a achiesat, rezulta că săvârşirea infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor a presupus o anumită organizare și o coordonare de atribuţii.

Prin actele de executare, întreprinse până la data de 27.07.2016, inculpatul A împreună cu inculpaţii B şi C au reuşit să atingă scopul impus prin constituirea grupului, obţinând sume importante din participarea la 17 licitaţii publice şi revânzarea imobilelor obţinute la un preţ inferior celui evaluat.

În apel inculpatul A a contestat soluția de condamnare pentru această infracțiune susținând că nu sunt întrunite elementele constitutive, cu accent pe aceea că la data săvârșirii nu era incriminată infracţiunea scop a grupului infracțional.

Înalta Curte a constatat că achitarea inculpatului pentru primul act material de deturnare a licitaţiilor publice din data de 24.01.2014, din cele 17 acte materiale reţinute în sarcina acestuia (ca urmare a lipsei de incriminare la momentul săvârşirii faptei), nu exclude existența infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, câtă vreme activitatea infracţională a grupului există în raport cu restul actelor de executare, s-a desfășurat în decurs de peste 2 ani de zile, în perioada 17.03.2014-27.07.2016.

Durata activității infracționale, modul de operare, numărul actelor de executare ce au menținut modalitatea de operare concepută și aplicată de la început, rezultatele obținute demonstrează coordonarea constantă și susținută între membrii grupului, de altfel recunoscută de aceștia.

Astfel, s-a constatat că în toată această perioada de timp, grupul infracţional a funcţionat, a continuat să existe în vederea săvârșirii infracțiunii scop pentru care se constituise, respectiv infracțiunea de deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată, şi pentru care sunt întrunite condiţiile angajării răspunderii penale.

Față de aceste aspecte, instanța de control judiciar a apreciat că achitarea inculpatului pentru un act material (cel din data de 24.01.2014), ce astfel a fost extras formei continuate a infracțiunii de deturnarea licitațiilor publice, în contextul menținerii unei pluralități de acte dovedite și pentru care s-a angajat răspunderea penală, nu exclude existența unități infracționale legale ce a intrat în mod obiectiv în scopul grupului infracțional organizat şi nu poate constitui o premisă pentru excluderea existenței infracţiunii de grup infracţional organizat.

Împotriva deciziei nr. 345/A din data de 05 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/32/2017 inculpatul A, prin apărător avocat AG a declarat recurs în casație la data de 15 februarie 2021.

În motivarea scrisă a cererii sale, inculpatul a invocat ca temei cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. și a arătat că prin sentinţa penală nr. 4 din 14 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Bacău, Secţia Penală, s-a dispus achitarea recurentului pentru prima faptă de deturnare a licitaţiilor publice din 24.01.2014, pe motiv că la data săvârșirii acestei fapte, aceasta nu era prevăzută ca infracţiune în legislaţia penală, art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen., însa s-a reţinut că recurentul se face vinovat pentru infracţiunea de grup infracţional organizat.

La instanța de apel recurentul a solicitat achitarea pentru infracţiunea de grup infracţional organizat, deoarece la data când s-a constituit grupul infracţional (anului 2014), nu era incriminata fapta de deturnarea a licitaţiilor publice în legislația penală.

Instanţa de apel a respins cererea de achitare a recurentului, reţinând ca inculpatul a recurs la procedura simplificată și a recunoscut în mod necondiţionat acuzaţiile referitoare la constiturea unui grup infracţional organizat, iar faptul ca s-a dispus achitarea acestuia pentru prima fapta de deturnare a licitaţiilor publice din 24.01.2014 nu exclude existenta infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat atâta vreme cât activitatea infracţionala a grupului a existat și în raport cu restul actelor de executare de deturnare a licitaţiilor publice.

Cu privire la faptul că recurentul a recunoscut comiterea infracţiunii de grup infracţional organizat, s-a susținut că recunoaşterea de către o persoană a comiterii unei infracţiuni nu echivalează în mod automat cu existența infracţiunii. De aceea, instanţa de judecată în procedura simplificată, verifică și analizează acuzaţia, inclusiv dacă fapta este prevăzută de legea penală.In situaţia când există o neconcordanță între recunoaşterea inculpatului și dispoziţiile legale care reglementează presupusa infracţiune, în sensul că aceasta nu era incriminată de lege la data comiterii faptei,instanța trebuie să aplice legea, în sensul că trebuie să dispună achitarea inculpatului.

Așadar, inculpatul a arătat că instanţele au comis o eroare de drept în situaţia când au apreciat că grupul infracţional exista pentru restul actelor de executare ce caracterizează infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, întrucât, infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat se consuma anterior și independent de săvârşirea infracţiunii scop ce a fost avută în vedere de către faptuitori la data constituirii grupului. Infracţiunea inclusă în scopul grupului infracţional organizat este o infracţiune distinctă, a cărei incadrare juridica se reali- zează în funcţie de propria sa corespondență cu normele penale care o sancționeaza.

Astel, infracţiunea de grup infracţional organizat se consumă în momentul comiterii celei dintâi dintre acţiunile care reprezintă modalitatea normativă de săvârşire a infractiunii-inițierea,constituirea, aderarea și sprijinirea grupului.

Recurentul a fost trimis in judecată și condamnat pentru infracţiunea de grup infracţional organizat pe considerentul că a constituit la începutul anului 2014 o grupare infracţională împreuna cu inculpaţii B si C.

Fata de această descrire a faptei, în opinia apărării rezultă în mod indubitabil că infracţiunea de grup infracţional organizat s-a consumat Ia începutul anului 2014.

Infracţiunea de grup infracţional organizat este definită de alin. (6) art 367 din C. pen., în sensul că prin grup infracţional organizat se întelege grupul structurat, format de 3 sau mai multe persoane și constituit pentru a acţiona în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni. Cu alte cuvinte, o condiţie de tipicitate a infracţiunii este necesitatea ca la data constituirii grupului sa fie incriminată infracţiunea scop.

Totodată, în opinia inculpatului, atâta vreme cât la data constituirii grupului, fapta de deturnare a licitaţiilor publice nu era incriminată ca infracțiune, rezultă că fapta de constituire a grupului organizat nu îndeplinea toate trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, respectiv condiţia tipicității privind existența ca infracţiune a deturnării licitaţiilor publice.

Faptul că ulterior constituirii grupului organizat, recurentul a participat alături de alte persoane la comiterea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, se încadrează într-o pluralitate ocazională, care poate să existe și în lipsa unui grup infracţional organizat.

Față de împrejurările relevate mai sus, apărarea a apreciat că instanţele nu au avut în vedere momentul consumării infracţiunii de grup infracţional organizat, că aceasta infracţiune este una ce se consumă anterior și independent de săvârşirea infracţiunii scop, iar în speţă, infracţiunea scop nu era incriminată la data constituirii grupului. Din moment ce fapta de deturnare a licitaţiilor publice a început să fie comisă la 24.01.2014, când această faptă nu era incriminată, nu se poate admite existenta ulterioară a grupului infracţional organizat, deoarece se încalca raţiunea existenței acestei infracţiuni, și anume aceea de a preexista comiterii unei infracţiuni scop. În sensul acestor susțineri, apărarea a apreciat a avea relevanță prevederea art. 367 alin. (3) din C. pen., care prevede că în situaţia în care faptele prevăzute la alin. (1) și (2), adică constituirea grupului, au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se aplica regulile privind concursul de infracţiuni.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 17 iunie 2021 a fost admisă, în principiu, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A împotriva deciziei nr. 345/A din data de 05 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/32/2017, iar cauza a fost trimisă în vederea judecării recursului în casaţie.

Analizând recursul în casaţie formulat de inculpatul A împotriva deciziei nr. 345/A din data de 05 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/32/2017, Înalta Curte apreciază că este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Spre deosebire de reglementarea anterioară, când recursul a constituit o cale de atac ordinară, în noua reglementare, recursul în casaţie a devenit o cale extraordinară de atac, revenindu-se astfel la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicţie, pornindu-se de la teza potrivit cu care, în această cale de atac, nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se fac doar aprecieri asupra hotărârii date şi dacă ea corespunde sau nu legii.

Recursul în casaţie reprezintă, astfel, un mijloc de reparare a ilegalităţilor şi nu are ca obiect rezolvarea unei acţiuni penale, ci desfiinţarea sentinţelor şi deciziilor care sunt contrare legii.

Prin urmare, recursul în casaţie nu are ca finalitate remedierea unei greşite aprecieri a faptelor şi a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului, generată de o urmărire penală incompletă sau de o cercetare judecătorească deficitară/parţială/nesatisfăcătoare. În această procedură nu se judecă raportul juridic dedus judecăţii în faţa primei instanţe ori în apel, ci se verifică exclusiv dacă hotărârea atacată este conformă cu regulile de drept, în cazuri şi condiţii expres prevăzute de lege.

Recursul în casaţie nu poate fi introdus decât în cazul unor erori de drept, dintre acestea patru fiind cazuri întemeiate pe încălcări ale legii penale - inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; nu s-a constatat graţierea sau în mod greşit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost graţiată; s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal – și un singur caz având ca temei încălcări ale legii procesual penale - încălcarea dispoziţiilor privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente.

În ceea ce priveşte cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. (potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării atunci când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală) - caz invocat de recurentul inculpat A în susţinerea căii de atac - se constată că acesta nu este incident în cauză.

În speţă, recurentul inculpat, prin motivele dezvoltate în susţinerea căii de atac, a învederat aspecte care din punctul său de vedere conduc la reținerea eronată de către instanțele care au soluționat cauza în care a fost implicat a existenței tuturor elementelor de tipicitate obiectivă a infracțiunii pentru care a fost condamnat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi 3 C.pen.

A precizat acesta că instanțele au comis o eroare de drept atunci când au dispus condamnarea sa pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat în condițiile în care infracțiunea scop nu era incriminată la momentul comiterii primei infracțiuni menționate.

Astfel, susține recurentul că infracțiunea prevăzută de art. 367 C.pen. se consumă anterior și independent de săvârșirea infracțiunii scop avută în vedere la momentul constituirii grupului, consumarea infracțiunii având loc la momentul comiterii celei dintâi dintre acțiunile care reprezintă modalitatea de săvârșire a acesteia, iar în cauză aceasta s-a consumat la începutul anului 2014, la un moment la care infracțiunea scop nu era incriminată penal. Ca atare, fapta de constituire a grupului organizat nu îndeplinea toate trăsăturile esențiale ale infracțiunii, respectiv condiția tipicității privind existența infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice.

Consideră recurentul că participarea sa, alături de alte persoane la comiterea infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice se încadrează într-o pluralitate ocazională, care poate exista și în lipsa unui grup infracțional organizat.

Înalta Curte, analizând aceste susțineri ale recurentului consideră că ele nu pot fi primite, în condițiile în care starea de fapt reținută prin decizia atacată, care nu diferă substanțial de cea prezentată de către recurent, demonstrează întrunirea elementelor de tipicitate obiectivă și subiectivă a infracțiunii pentru care inculpatul a fost condamnat.

De asemenea, este de notat faptul că recurentul inculpat a recunoscut integral acuzațiile ce i-au fost aduse prin actul de sesizare a instanței, astfel încât starea de fapt nu comportă nici un fel de discuții.

Astfel, instanța de apel a reținut, din probele administrate în cauză, că recurentul a constituit împreună cu alți coinculpați, începând cu anul 2014 o grupare infracțională specializată în săvârșirea unor infracțiuni de denaturare a licitațiilor publice, actele de executare specifice acestei infracțiuni fiind realizate de către inculpatul recurent A în intervalul 17.03.2014 – 27.07.2016, interval temporal în care această faptă era incriminată ca infracțiune, și cu privire la care s-a dispus soluția de condamnare.

S-a mai reținut că acțiunile acelorași persoane din data de 24.01.2014 nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii menționate deoarece această conduită nu era incriminată de legea penală la momentul săvârșirii sale.

În conformitate cu prevederile art. 367 alin. (1) și (6) C.pen., inițierea, constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup este infracțiune, grupul infracțional organizat fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.

Din prevederile legale citate anterior rezultă că legiuitorul a prevăzut mai multe acțiuni alternative care reprezintă elementul material al laturii obiective a infracțiunii, cerința esențială pentru existența acesteia, atașată laturii obiective, fiind aceea ca pluralitatea constituită de infractori să aibă drept scop comiterea uneia sau mai multor infracțiuni.

În speță, având în vedere starea stabilit. p)rin decizia recurată, și cu privire la care instanța de recurs nu poate face nici un fel de aprecieri, se poate reține că activitatea de constituire a grupului infracțional s-a realizat la începutul anului 2014, iar acțiunile infracționale ale acestuia au durat până la jumătatea anului 2016, perioadă de timp în care componenții grupului au acționat conform înțelegerii intervenite între ei, pentru comiterea infracțiunii scop a grupului, respectiv aceea de denaturare a licitațiilor publice.

Caracteristica esențiala a infracțiunii de grup infracțional organizat este aceea că activitatea grupului se desfășoară un anumit interval de timp, membrii grupării acționând în această perioadă în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.

În cauza de față, în intervalul reținut prin decizia atacată infracțiunea scop a grupului, deturnarea licitațiilor publice, avea o consacrare legală, fiind introdusă în fondul legislației active prin Noul Cod Penal la 01 februarie 2014.

Cu privire la activitatea desfășurată la 24 ianuarie 2014, anterior intrării în vigoare a Noului Cod Penal și cu privire prin hotărârile recurate s-a dispus achitarea pentru comiterea infracțiunii menționate, Înalta Curte reține că aceasta nu putea fi considerată ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de grup infracțional organizat în condițiile în care nu exista infracțiunea scop care să constituie motivul creării grupului.

Deci această activitate nu avea nici un fel de semnificație penală și ca urmare nu se poate consideră că a avut loc o constituire a grupului infracțional organizat la momentul 24 ianuarie 2014, așa cum susține recurentul, acțiunile pe care acesta împreună cu ceilalți inculpați le-a desfășurat neintrând în câmpul infracțional, cel puțin prin prisma infracțiunii ce face obiectul prezentei cauze.

Pe cale de consecință, nu se poate aprecia că momentul consumării infracțiunii de constituire a unui grup infracțional a avut loc anterior incriminării infracțiunii scop, cu consecința imposibilității de admitere a existenței grupului ulterior acestui punct temporalin.

În condițiile în care legiuitorul a incriminat distinct infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice, prin prevederile art. 246 C.pen., toate acțiunile desfășurate de către recurent împreună cu ceilalți membrii ai grupului infracțional după data de 01 februarie 2014 au dobândit relevanță infracțională prin raportare la prevederile art. 367 C.pen.

Momentul constituirii grupului apare în aceste condiții ca fiind ulterior incriminării ca infracțiune a deturnării licitațiilor publice, aceasta fiind infracțiunea scop, iar temporal acesta este plasat în cauză la 17 martie 2014, deci la începutul anului 2014 așa cum se reține în actul de sesizare.

După acest moment activitățile desfășurate de către inculpatul recurent întrunesc toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 367 C.pen., nefiind în prezența unei pluralități ocazionale așa cum susține acesta, fiind stabilită cu caracter definitiv, faptul că durata activității infracționale, modul de operare, numărul actelor de executare ce au menținut modalitatea de operare concepută și aplicată de la început, rezultatele obținute demonstrează coordonarea constantă și susținută între membrii grupului.

Pe de altă parte, chiar dacă s-ar accepta teoria recurentului vizând constituirea grupului infracțional la momentul participării la prima licitație, anterior incriminării infracțiunii de la art. 246 C.pen., este de remarcat faptul că nu poate fi primită susținerea acestuia referitoare la consumarea infracțiunii la acel moment.

Infracțiunea prevăzută de art. 367 C.pen. nu se consumă imediat după ce între infractori intervine înțelegerea infracțională, norma penală prevăzând ca activitatea acestora să se desfășoare un anumit interval de timp în care membrii grupului acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.

Legiuitorul a prevăzut această condiție pentru a realiza o distincție între pluralitatea ocazională și pluralitatea constituită, sancționarea distinctă a infracțiunii de grup infracțional infracțional având în vedere tocmai caracterul periculos al grupării, aceasta având caracteristicile specifice ce vizează structura, diviziunea sarcinilor între membrii grupului, ierarhia acestora, precum și durata activității desfășurate, elemente ce justifică reținerea gravității deosebite a acțiunilor infractorilor pentru ordinea de drept.

În aceste condiții, consumarea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat nu se realizează imediat după momentul adoptării rezoluției infracționale de către membrii grupării, fiind necesară și îndeplinirea condiției prevăzute de art. 367 alin. (6) C. pen. vizând perioada de timp în care activitatea infracțională este desfășurată, perioadă care să justifice stabilirea faptului că această pluralitate de infractori nu are un caracter ocazional.

Pe cale de consecință, prin raportare la situaţia de fapt reţinută în cauză, în mod corect s-a constatat îndeplinirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii pentru care recurentul inculpat a fost condamnat.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., a respins, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de recurentul A împotriva deciziei nr. 345/A din data de 05 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/32/2017.