Competence for public official service disputes under Administrative Code Article 536 vs. central authority jurisdiction under Law No. 554/2004

Şedinţa publică din data de 11 februarie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dolj la data de 16.04.2021 sub nr. x/2021 reclamantul A. a chemat în judecată pârâtele: Penitenciarul Spital Dej şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună următoarele:

- constatarea nelegalităţii examinării şi a reexaminării psihologice a reclamantului A. şi anularea avizului de examinare psihologică întocmit în acest sens, cu ocazia concursului pentru ocuparea funcţiei vacante de ofiţer "Secuitate Sănătate în Muncă, Proiecţia Muncii si Proiecţia Mediului" din cadrul Penitenciarului Spital Dej;

- anularea avizului psihologic acordat reclamantului A. ca urmare a examinării psihologice cu ocazia concursului pentru ocuparea funcţiei vacante de ofiţer "Securitate Sănătate în Muncă Protecţia Muncii şi Proiecţia Mediului" din cadrul Penitenciarului Spital Dej;

- înscrierea sa pe lista definitivă a candidaţilor declaraţi admişi la testarea psihologică.

- obligarea la cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 1428/2021 din 15 septembrie 2021, Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale invocată prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

A reţinut Tribunalul Dolj împrejurarea că avizul psihologic nr. x/11.03.2021 contestat în prezenta cauză, prin care reclamantul a fost declarat INAPT la testarea psihologică pentru ofiţer de poliţie penitenciară, a fost emis de Şeful Serviciului Psihologia Personalului din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (singurul organ specializat în acest sens) care a procedat la testarea psihologică a tuturor concurenţilor şi care, potrivit art. 6 lit. ş) din H.G. nr. 756/2006, este autoritate publică centrală.

În raport de acest aspect a stabilit instanţa că sunt incidente cauzei dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, norme juridice în raport de care competenţa aparţine curţilor de apel având în vedere că autoritatea care a emis avizul contestat este autoritate centrală.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Urmare declinării competenţei în favoarea Curţii de Apel Craiova, cauza a fost înregistrată la această instanţă sub nr. x/2021 fiind stabilit termen de judecată la data de 03.11.2021 pentru când s-a dispus citarea părţilor.

Prin sentinţa civilă nr. 357/2021 din 03 noiembrie 2021 Curtea de Apel Craiova a admis excepţia necompetenţei sale materaile şi a declinat cauza în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat cauza şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a se pronunţa în acest sens a reţinut Curtea de Apel Craiova că obiectul acţiunii îl reprezintă constatarea nelegalităţii examinării şi a reexaminării psihologice a reclamantului, precum şi anularea avizului psihologic nr. x/11.03.2021 (cod de identificare candidat x) întocmit cu ocazia concursului ocupării funcţiei vacante de ofiţer "Securitate,Sănătate în Muncă, Protecţia Muncii şi Protecţia Socială" din cadrul Penitenciarului Spital Dej, în condiţiile în care reclamantul are calitatea de agent şef de poliţie penitenciară, fiind angajat al Centrului de Detenţie Craiova.

Asadar, cauza are ca obiect aspecte ce ţin de raportul de serviciu al funcţionarului public, situaţie în care devin aplicabile dispoziţiile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, normă juridică care stabileşte competenţa de soluţionare în astfel de cauze în favoarea tribunalului.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

În speţă, reclamantul A. a învestit Tribunalul Dolj cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect constatarea nelegalităţii examinării şi a reexaminării psihologice a reclamantului, precum şi anularea avizului psihologic nr. x/11.03.2021 (cod de identificare candidat x) întocmit cu ocazia concursului ocupării funcţiei vacante de ofiţer "Securitate,Sănătate în Muncă, Protecţia Muncii şi Protecţia Socială" din cadrul Penitenciarului Spital Dej, în condiţiile în care reclamantul are calitatea de agent şef de poliţie penitenciară, fiind angajat al Centrului de Detenţie Craiova.

Înalta Curte reţine că solicitările reclamantului derivă din calitatea acestuia de funcţionar public, cu statut special, situaţie în care devin aplicabile dispoziţiile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, conform cărora "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

De asemenea, Înalta Curte are în vedere că normele de competenţă cuprinse la articolul 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 au caracter general, devenind aplicabile doar când nu există norme speciale. Or, în prezenta cauză, dispoziţiile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, sunt norme de competenţă specială faţă de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind incidente în cazul în care litigiul priveşte raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, independent de rangul autorităţii emitente a actului contestat.

Prin urmare, nu are relevanţă calitatea de autoritate publică centrală a pârâtului emitent al unuia din actele contestate în prezenta cauză, cât timp criteriul de competenţă materială din Codul administrativ are prioritate, faţă de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în condiţiile în care obiectul litigiului priveşte raportul de serviciu al funcţionarului public, reclamantul invocând un drept ce decurge din calitatea sa de funcţionar public.

Aşadar, întrucât în cauză obiectul litigiului intră în sfera raportului de serviciu al unui funcţionar public, competenţa materială în primă instanţă aparţine tribunalului, iar nu curţii de apel, conform dispoziţiilor art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Penitenciarul Spitalului Dej şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 februarie 2022.