Inadmissibility reversed; preliminary complaint deemed proven, claim remanded for merits.

Şedinţa publică din data de 10 februarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2019, la data de 18.09.2019, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Moftin a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, solicitând admiterea cererii şi anularea parţială a Ghidului Solicitantului pentru Sub-Măsura 7.6- Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural, cu privire la criteriile de selecţie de la pct. 2.5- Principiile şi Criteriile de selecţie a proiectului, faţă de instituirea punctării criteriului de selecţie "concentrare mare de resurse turistice naturale sau antropice" faţă de prevederile O.U.G. nr. 142 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VII-a zone de resurse turistice, (Anexa nr. 1), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 190/2009.

2. Hotărârea recurată

Prin sentinţa civilă nr. 52/CA/2020 - PI din 22 iunie 2020 a Curţii de Apel Oradea, secţia II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; s-a respins acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Moftin, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Totodată, s-a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii raportat la lipsa plângerii prealabile, invocată de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi s-a respins acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Moftin, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca inadmisibilă; fără cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 52/CA/2020 - PI din 22 iunie 2020 a Curţii de Apel Oradea, secţia II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Moftin, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În esenţă, recurenta a arătat că judecătorul fondului, după ce a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, s-a oprit asupra excepţiei de inadmisibilitate a acţiunii dată de prematuritatea promovării acţiunii judiciare în verificarea legalităţii actului juridic administrativ, prematuritate justificată din perspectiva lipsei plângerii prealabile, realizată cu AFIR.

Or, plângerea administrativă prealabilă a fost formulată, trimisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la Minister si la AFIR.

4. Apărările formulate în recurs

4.1 Intimata-pârâtă AFIR a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, în opinia sa, nefiind încadrate criticile în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Pe fond, a solicitat respingerea recursului, apreciind că hotărârea recurată este temeinică şi legală, fiind dată cu corecta aplicarea normelor de drept incidente situaţiei de fapt reţinute.

4.2 Intimatul Ministerul Agriculturii a depus întâmpinare, prin care a solicitat scoaterea din cauză, soluţia privind admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acestei autorităţi nefiind criticată, intrând în puterea lucrului judecat.

6. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 19 octombrie 2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 10 februarie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

La termenul de judecată din 10 februarie 2022, Înalta Curte a constatat că recursul nu a fost formulat împotriva soluţiei de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către instanţa de fond, acesta fiind citat din eroare în stadiul procesual al recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi raportat la prevederile legale din materia supusă verificării, Înalta Curte reţine că recursul este fondat, în limitele şi în considerarea celor în continuare arătate.

1. Cu titlu preliminar, Înalta Curte apreciază că este nefondată excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-pârâtă AFIR, constatând că argumentele de ordin critic invocate de reclamantă prin memoriul de recurs, privind greşita reţinere de judecătorul fondului a lipsei procedurii prealabile şi a admiterii excepţiei inadmisibilităţii pe acest motiv, circumscriindu-se prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., menţionate de altfel şi prin cererea de recurs formulată de reclamantă.

2. Argumente de fapt şi de drept relevante

Instanta de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Moftin, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin care a solicitat admiterea cererii şi anularea parţială a Ghidului Solicitantului pentru Sub-Măsura 7.6- Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural, cu privire la criteriile de selecţie de la pct. 2.5- Principiile şi Criteriile de selecţie a proiectului, faţă de instituirea punctării criteriului de selecţie "concentrare mare de resurse turistice naturale sau antropice" faţă de prevederile O.U.G. nr. 142 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VII-a zone de resurse turistice, (Anexa nr. 1), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 190/2009.

Prin sentinţa recurată, a fost admisă excepţia inadmisibilităţii acţiunii faţă de lipsa plângerii prealabile adresată AFIR, reclamanta formulând critici de nelegalitate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Instanţa de control judiciar nu împărtăşeşte soluţia primei instanţe în urma propriului demers de aplicare a cadrului normativ incident situaţiei de fapt, reţinând incidenţa în cauză a motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., se impune soluţia de casare în soluţionarea recursului, "când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat normele de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii."

Înalta Curte observă că nulitatea actelor de procedură definită la art. 174 alin. (1) din C. proc. civ. ca fiind "sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă" se regăseşte actualmente în Capitolul III din titlul IV al Cărţii I din acelaşi Cod, care reglementează deopotrivă nulitatea absolută şi pe cea relativă, nulitatea condiţionată şi nulitatea necondiţionată de existenţa unei vătămări, totodată, statuând asupra modului în care nulităţile pot fi invocate şi efectele pe care le produce aplicarea sancţiunii.

Prin urmare, orice pretinsă încălcare a unei reguli de procedură, indiferent de regimul său juridic, va fi analizată din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., pentru a se constata dacă reprezintă sau nu un motiv de casare a hotărârii.

Aminteşte instanţa de control judiciar că unul dintre principiile fundamentale ale procesului civil este rolul judecătorului în aflarea adevărului reglementat de dispoziţiile art. 22 din C. proc. civ., potrivit cu care "(1) Judecătorul soluţionează litigiul conform normelor de drept aplicabile, (2) Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale (...)".

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. art. 7 alin. (1) "Procedura prealabilă" din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare:

"Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia."

Art. 2 lit. j) din acelaşi act normativ, dispune: "plângere prealabilă - cererea prin care se solicită autorităţii publice emitente sau celei ierarhic superioare, după caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării sau modificării acestuia".

De asemenea, potrivit art. 193 alin. (1) C. proc. civ.: "Sesizarea instanţei se poate face numai după împlinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres acest lucru. Dovada împlinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată".

Înalta Curte constată că prima instanţă a reţinut în mod greşit că sunt neîntemeiate susţinerile reclamantei potrivit cărora a fost îndeplinită condiţia îndeplinirii procedurii prealabile sesizării instanţei de judecată, conform textelor de lege antereferite.

Astfel, a constatat judecătorul fondului că "reclamanta a formulat, într-adevăr, anterior introducerii acţiunii o plângere administrativă prin care a solicitat anularea parţială a Ghidului Solicitantului - sub-măsura 7.6 "Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural", însă această solicitare nu a fost adresată emitentului actului administrativ contestat - AFIR, ci a fost adresată MADR, instituţie care, după cum s-a apreciat mai sus, nu are calitate procesuală pasivă în cauză, deşi a aprobat ghidul respectiv prin Ordinul nr. 64/13.03.2017, în condiţiile impuse de H.G. nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi de H.G. nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat."

Or, recurenta-reclamantă a arătat la termenul din data de 22 iunie 2020, la care s-a pronunţat sentinţa recurată, că există dovada formulării plângerii prealabile, cu confirmare de primire, aspect susţinut cu copiile facturilor emise de oficiul poştal, din data de 24 iunie 2019, cu ocazia expedierii plângerii atât către Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cât şi către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale .

Faţă de aceste motive, având în vedere soluţia pronunţată în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată şi pretenţiile concrete deduse judecăţii, ţinând cont de specificul contenciosului administrativ în limitele căruia se desfăşoară raporturile litigioase de faţă, Înalta Curte constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, admiţând excepţia inadmisibilităţii acţiunii în condiţiile antereferite, fără a cerceta efectiv fondul, motiv pentru care, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie şi asigurarea tuturor garanţiilor procesuale pe care judecata în primă instanţă le conferă părţilor, se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, care urmează să cerceteze toate argumentele şi apărările formulate de părţile raportului juridic, atât prin cererea de chemare în judecată, prin întâmpinare, cât şi prin cererea de recurs şi apărările formulate în acest stadiu procesual.

Totodată, Înalta Curte va menţine soluţia în ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, recursul nefiind formulat împotriva soluţiei de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către instanţa de fond.

3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 497 C. proc. civ., va respinge excepţia nulităţii recursului; va admite recursul formulat de reclamantă; va casa în parte sentinţa recurată şi va trimite cauza la aceeaşi instanţă pentru rejudecarea cererii formulate de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Moftin în contradictoriu cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale; va menţine soluţia în ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Admite recursul formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Moftin împotriva sentinţei nr. 52/CA/2020 - PI din 22 iunie 2020 a Curţii de Apel Oradea, secţia II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi trimite cauza la aceeaşi instanţă pentru rejudecarea cererii formulate de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Moftin în contradictoriu cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Menţine soluţia în ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 10 februarie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.