Incompatibility of simultaneous hospital board of directors and board of administration roles under Law 95/2006

Şedinţa publică din data de 10 februarie 2022

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin acţiunea înregistrată, iniţial, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 28.06.2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/31.05.2019 emis de pârâtă.

Prin sentinţa civilă nr. 72 din 29 ianuarie 2020, Curtea a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de pârâtă prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa, reţinând dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 27.02.2020.

Prin sentinţa civilă nr. 76 din 22 iunie 2020, Curtea a respins acţiunea reclamantului, ca nefondată.

2. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate şi, rejudecând pe fond, admiterea contestaţiei şi anularea raportului de evaluare emis de Agenţia Naţională de Integritate.

Recurentul-reclamant susţine că motivarea primei instanţe porneşte de la teza greşită că între structurile de conducere ale unităţii spitaliceşti se află şi consiliul de administraţie, astfel încât calitatea de membru în consiliu este incompatibilă cu funcţia de director medical.

Recurentul-reclamant arată că, potrivit Legii nr. 95/2006, conducerea unităţii spitaliceşti se realizează la nivel macro prin managerul spitalului şi comitetul director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul financiar-contabil (art. 176 din lege), iar pentru spitalele cu peste 400 de paturi şi prin directorul de îngrijiri (art. 181 din lege).

Managerul şi comitetul director dispun de prerogativele care le conferă posibilitatea de a implementa efectiv proiectul de management pe baza căruia managerul a câştigat concursul pentru ocuparea acestei funcţii.

La nivel micro, conducerea revine şefilor de secţie, de laborator sau, după caz, de serviciu (conform art. 185 din lege).

Toate funcţiile de conducere se ocupă prin concurs sau examen, însă recurentul-reclamant a fost numit în consiliul de administraţie, prin dispoziţie, ca reprezentant al primarului, astfel că nici din punct de vedere formal, nu se poate afirma că a deţinut o funcţie de conducere.

Art. 187 din Legea nr. 95/2006 stabileşte atribuţiile consiliului de administraţie, iar acestea au rol de avizare şi control, fără nicio atribuţie în materie de conducere efectivă a spitalului.

Consiliul de administraţie asigură o verificare permanentă a activităţii organelor de conducere, este un garant al respectării legii de către acestea.

Fără să se conteste că legiuitorul a introdus prevederile referitoare la consiliul de administraţie în Cap. III, intitulat "Conducerea spitalelor", ceea ce interesează efectiv şi ceea ce trebuie verificat este în ce măsură, prin atribuţiile legale care îi revin consiliului de administraţie, este un organ real de conducere.

Contrar celor reţinute de prima instanţă, decizia de speţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4227/29.11.2018 este relevantă în prezenta cauză, întrucât arată ce anume se înţelege prin "conducere", respectiv: pe lângă atributul coordonării, în conţinutul activităţii de management mai intră previziunea, organizarea, antrenarea şi control-reglarea.

Un argument în plus care dovedeşte temeinicia susţinerilor sale, recurentul-reclamant arată că în conţinutul Legii nr. 95/2006 există dispoziţii speciale pentru membrii consiliului de administraţie, prin care sunt stabilite incompatibilităţi şi conflicte de interese exclusiv pentru aceste persoane, cum sunt cele cuprinse la art. 178 alin. (1) lit. f) şi art. 178 alin. (2).

Recurentul-reclamant mai susţine şi faptul că sunt excepţionale cazurile de incompatibilitate, de strictă aplicare, pentru că ele îngrădesc dreptul la muncă al persoanei vizate, pentru a proteja anumite interese de ordin public, împotriva abuzului de putere sau riscului de corupţie.

În cazul de faţă, nu ar putea să intre în conflict cele două funcţii, una specifică comitetului director dintr-un spital şi cealaltă calităţii de membru al consiliului de administraţie, dintr-un alt spital.

Prin urmare, recurentul-reclamant apelând la interpretarea teleologică a normelor din materia incompatibilităţilor, cât şi la interpretarea restrictivă a interdicţiei generice prevăzute la art. 181 alin. (9) din Legea nr. 95/2006, susţine că nu este incompatibilitate între funcţia de director medical dintr-un spital şi calitatea de membru al consiliului de administraţie dintr-un alt spital.

3. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analiza motivelor de casare

Înalta Curte reţine, din cuprinsul actelor depuse la dosar, faptul că recurentul-reclamant a deţinut şi exercitat în perioada 11.07.2016 - 08.06.2018, simultan, atât funcţia de director medical în cadrul Spitalului Municipal "Anghel Saligny" Feteşti, cât şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului Oraşului Cernavodă.

Potrivit disp. art. 178 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/1996 în vigoare în perioada 11.07.2016 - 22.11.2016 şi disp. art. 178 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 95/2006, în vigoare în perioada 22.11.2016 - 08.062018, funcţia de manager persoană fizică este incompatibilă cu exercitarea unei activităţi sau a unei funcţii de membru în structurile de conducere ale unei alte unităţi spitaliceşti.

Potrivit disp. art. 181 alin. (9) din Legea nr. 95/2006, dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. b)-g) referitoare la incompatibilităţi, ale art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese şi ale art. 178 alin. (4) şi (5) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care ocupă funcţii specifice comitetului director.

Recurentul-reclamant ocupă funcţia de director medical şi face astfel parte din comitetul director al Spitalului din Feteşti, conform art. 181 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, prin urmare, i se aplică prevederile art. 181 alin. (9) din legea referitoare la incompatibilitate şi conflicte de interese.

Astfel, directorul medical, membru în comitetul director al spitalului din Feteşti, nu poate exercita o activitate sau funcţie de membru în structurile de conducere ale unei alte unităţi spitaliceşti.

Recurentul-reclamant a exercitat însă, simultan cu funcţia de director medical, membru în comitetul director al spitalului din Feteşti, şi funcţia de membru al consiliului de administraţie ale spitalului din Cernavodă.

Recurentul-reclamant invocă interpretarea şi aplicarea greşită a disp. art. 181 alin. (9) din Legea nr. 95/2006, susţinând că, în noţiunea de structură de conducere nu se include şi funcţia de membru al unui consiliu de administraţie.

Recurentul-reclamant recunoaşte că la Cap. III, intitulat conducerea spitalelor, din Legea nr. 95/2006, este inserat la art. 187 alin. (1) şi funcţionarea unui consiliu de administraţie, care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie, de organizare şi funcţionare a spitalului, iar la art. 187 alin. (10) sunt descrise principalele atribuţii ale consiliului de administraţie, însă consideră că atribuţiile sunt numai de avizare şi control şi nu de conducere a spitalului.

Înalta Curte, în acord cu prima instanţă, reţine că atribuţiile consiliului de administraţie sunt cele de avizare şi control, dar şi de conducere a spitalului prin faptul că aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei, adică se ocupă de strategia de organizare şi funcţionare a spitalului.

Dacă managerul are, în principal, atribuţii concrete, de stabilire şi aprobare a numărului de personal, aprobarea concursului pentru posturile vacante, etc., consiliul de administraţie stabileşte strategia generală de dezvoltare a spitalului, aceasta încadrându-se în ceea ce poate fi denumit "conducerea spitalului".

Astfel, consiliul de administraţie are ca atribuţii previziunea şi organizarea activităţii spitalului, ceea ce concordă cu cele reţinute prin Decizia nr. 4227/29.11.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, deşi, într-adevăr, decizia de speţă a avut în vedere un alt context factual şi nu poate fi reţinută ca având putere de lucru judecat în prezenta cauză.

Înalta Curte reţine că invocarea de către recurentul-reclamant a disp. art. 187 alin. (3) coroborat cu disp. art. 178 alin. (1) lit. f) şi art. 178 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, prin care se enumeră incompatibilităţi şi conflicte de interese ale membrilor consiliului de administraţie, nu sunt relevante în cauză, deoarece se analizează incompatibilităţile prevăzute de lege pentru funcţia de director medical, membru în comitetul director şi nu incompatibilitatea membrilor consiliilor de administraţie.

Recurentul-reclamant susţine că scopul legii nu este încălcat deoarece nu se poate imagina cum este afectată activitatea de director medical dintr-un spital, dacă aceeaşi persoană deţine şi exercită şi funcţia de membru în consiliul de administraţie al altui spital.

Înalta Curte reaminteşte că judecătorul este obligat să interpreteze şi să aplice legea conform scopului acesteia, iar reglementările privitoare la incompatibilităţi şi conflicte de interese urmăresc evitarea oricărei posibile interferenţe în activitatea spitalelor, în speţă, fără să fie necesar să se stabilească în concret o anumită afectare a activităţii, urmare a exercitării simultane a unor funcţii.

Faţă de acestea, metoda de interpretare teleologică, după scopul urmărit de legiuitor a fost aplicată corect de prima instanţă.

De asemenea, prima instanţă nu a interpretat extensiv disp. art. 181 alin. (9) din Legea nr. 95/2006, ci a analizat noţiunea de "structură de conducere", coroborând dispoziţiile legale existente la Cap. III din lege, intitulat "conducerea spitalelor", în conformitate cu atribuţiile consiliului de administraţie al spitalelor.

În concluzie, în temeiul disp. art. 496 C. proc. civ., coroborat cu disp. art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, recursul va fi respins ca nefondat, nefiind întrunite motivele de nelegalitate prevăzute de disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 76 din 22 iunie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 10 februarie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.