Inadmissibility of appeal against final decision on revision of final appellate ruling

Şedinţa publică din data de 03 februarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea formulată la data de 27 iunie 2018 şi înregistrată la Tribunalul Covasna sub dosarul nr. x/2018, reclamantul A., prin B., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor Covasna, a solicitat să se constatate lipsa răspunsului la cererea de furnizare de informaţii înregistrată la DSVSA Covasna sub nr. x la data de 27.04.2018 şi obligarea pârâtei la plata daunelor materiale şi morale în suma de 40.000 RON.

Prin sentinţa civilă nr. 141/08.03.2019, Tribunalul Covasna, secţia civilă a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată prin întâmpinare şi în consecinţă, a respins cererea formulată de reclamantul A., prin mandatar Bartha Ferenc sen, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor Covasna, cu privire la comunicarea cererii pentru autorizare sanitar veterinară a exploataţiei, a modelului autorizaţiei pentru exploataţii, a legii care defineşte exploataţia şi a obligării la plata daunelor materiale şi morale în sumă de 40.000 RON. S-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A., prin mandatar Bartha Ferenc sen., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor Covasna, cu privire la comunicarea informaţiilor legate de locul şi identificarea exploataţiei pentru care s-a aplicat sancţiunea. S-a respins cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul B., în contradictoriu cu intimata Direcţia Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor Covasna.

Recursul promovat de reclamantul Bartha Ferenc jun. împotriva acestei sentinţe a fost respins prin decizia nr. 619/R/10.07.2019, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Împotriva soluţiei dată în recurs, prevalându-se de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., reclamantul a formulat revizuire, invocând omisiunea instanţei de recurs de a răspunde la toate motivele de recurs, precum şi faptul că autoritatea de lucru judecat nu există.

2. Hotărârea curţii de apel

Prin decizia nr. 733 din 24 septembrie 2019 Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de revizuire formulată de revizuenţii A.. şi B.. împotriva deciziei nr. 619/R/10.07.2019, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosar nr. x/2018, ca inadmisibilă.

3. Recursul exercitat în cauză şi apărările formulate

Împotriva acestei decizii revizuenţii A.. şi B.. au declarat recurs, solicitând casarea acesteia şi rejudecarea procesului pe fond.

În esenţă, recurenţii au susţinut că decizia recurată a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., învederând că inadmisibilitatea este un motiv de ordine publică şi trebuia în mod obligatoriu pusă în discuţia părţilor în vederea asigurării contradictorialităţii şi a dreptului la apărare.

Intimata Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Covasna a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului.

4. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi

Cu titlul preliminar, Înalta Curte constată că, în cauză, recurenţii-revizuenţi au formulat un veritabil recurs, astfel că, în raport de dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte va analiza cu prioritate condiţiile de admisibilitate ale recursului.

În conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţia României, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

C. proc. civ. reglementează căile de atac ordinare şi extraordinare ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti, prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga, iar în cuprinsul art. 457 alin. (1) reglementează principiul legalităţii căii de atac, statuând că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi în termenele stabilite de aceasta.

În raport cu dispoziţiile art. 457 alin. (1), raportat la art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. şi cu dispoziţiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., se constată că decizia nr. 619/R/10.07.2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal este definitivă.

Astfel, potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege".

Prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".

Conform art. 513 alin. (5) C. proc. civ., "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".

Sub acest aspect Înalta Curte constată că decizia nr. 733 din 24 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 619/R/10.07.2019 a Curţii de Apel Braşov, pronunţată în recurs, are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., chiar dispozitivul acestei decizii conţinând şi menţiunea că hotărârea este definitivă.

În cauză, recurenţii B. şi A. au formulat recurs împotriva unei hotărâri date asupra unei cereri prin care a solicitat revizuirea unei decizii pronunţate în recurs, decizie care este definitivă.

Astfel, şi decizia pronunţată în soluţionarea revizuirii este definitivă.

Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că recurenţii nu au deschisă calea de atac exercitată împotriva deciziei atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.

Având în vedere dispoziţiile art. 634 C. proc. civ. care definesc noţiunea de hotărâre definitivă, dar şi pe cele ale art. 483 alin. (1) din acelaşi cod, care enumeră categoriile de hotărâri împotriva cărora se poate promova calea de atac a recursului, se apreciază că decizia curţii de apel nu poate face obiectul unui recurs, având caracter definitiv.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii invocată de intimata şi va respinge ca inadmisibil recursul promovat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii.

Respinge recursul declarat de revizuenţii A.. şi B.. împotriva deciziei nr. 733/R/2019 din 24 septembrie 2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 03 februarie 2022.